Politică

DOCUMENT ATASAT!!! Raluca Dan şi Nicuşor Halici şi-au ascuns averea “curat neconstituţional”

Mihai Boicu
17 iul 2014 3068 vizualizări
Secretarul judeţului, Raluca Dan, a invocat pentru nedeclararea veniturilor sale o decizie a Curţii Constituţionale din anul 2010 u aceasta declara neconstituţională publicarea declaraţiilor de avere şi de interese u deşi legislaţia a fost ulterior schimbată, la Consiliul Judeţean nu s-a auzit de acest lucru u solicitată să ofere o explicaţie, Raluca Dan a dat vina şi pe Codul Muncii, care arată că salariul este confidenţial u "dacă cineva are o problemă cu legalitatea demersului meu poate să sesizeze instituţiile abilitate sau să ceară controlul averii", răspunde Raluca Dan

Secretarul general al judeţului a refuzat să-şi declare veniturile, invocand o decizie a Curţii Constituţionale din 2010, prin care publicarea declaraţiilor de avere şi interese era declarată neconstituţională pe motiv că îi expune prea mult pe funcţionari. Şi Nicuşor Halici, directorul executiv al Direcţiei Juridice din CJ, este în aceeaşi situaţie. Decizia Curţii Constituţionale  a rămas însă fără obiect tot în 2010, după ce legislaţia a fost schimbată şi informaţiile personale din formulare au fost anonimizate. Noile prevederi au fost şi ele atacate, dar Curtea Constituţională le-a declarat constituţionale. La Consiliul Judeţean Vrancea se pare că nu s-a aflat acest lucru.
Secretarul general al judeţului încearcă să ia ochii opiniei publice despre confidenţialitatea averii sale fluturand o decizie a Curţii Constituţionale din anul 2010, dar care între timp a rămas fără obiect, întrucat legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate a fost modificată. Acest lucru nu a fost însă o piedică pentru Raluca Dan şi Nicuşor Halici, care au mers înainte ca şi cum ar fi descoperit “Sfantul Graal” al protejării vieţii private, după patru ani în care alţii nu au văzut altceva decat că au obligaţia declarării averilor şi intereselor. În ultima declaraţie de avere, secretarul judeţului a trecut sub pecetea confidenţialităţii salariul, venitul ca avocat al soţului, sumele din acordul colectiv de muncă, dar şi caştigurile din convenţia civilă încheiată cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din Romania (UNCJR). În această situaţie se află şi Nicuşor Halici, şeful Direcţiei juridice, la randul său consilier la UNCJR, unde preşedinte este Marian Oprişan. Argumentul comunicat ulterior apariţiei în presă a articolului despre modul în care cei doi angajaţi ai CJ îşi ascund veniturile a fost decizia 415/2010, a Curţii Constituţionale. Parlamentul a adoptat însă ulterior o lege care a ţinut cont de ceea ce au spus judecătorii Curţii Constituţionale, iar articolul de lege privind publicarea declaraţiilor de avere şi interese menţionează că sunt anonimizate doar informaţiile personale, referitoare la adrese, CNP şamd. Acest articol a fost la randul său atacat la Curtea Constituţională, care a decis că este constituţional şi că nu se încalcă dreptul la viaţă privată, care nu este absolut. E greu de crezut că juriştii Raluca Dan şi Nicuşor Nicuşor Halici nu au ştiut acest lucru şi este mai plauzibilă varianta că nu au vrut să se ştie ce caştiguri au.

Legea ANI a fost “modificată” de Curtea Constituţională

Decizia 415/2010 a Curţii Constituţionale, privitoare la unele articole din Legea 144/2007, privind funcţionarea ANI, a făcut la vremea respectivă valuri în randul angajaţilor statului. Judecătorii constituţionali stabileau că sunt neconstituţionale o serie de prevederi privind activitatea de constatare a ANI, precum şi publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, dar şi transmiterea acestora ANI, întrucat se considera că publicarea acestor informaţii afectează viaţa personală. Această decizie a fost luată pe 17 aprilie 2010, iar efectul s-a văzut imediat atunci cand unele persoane vizate şi-au retras declaraţiile afişate pe site-urile instituţiilor. Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi legile vizate trebuie schimbate. Acest lucru s-a întamplat şi cu Legea 144/2007, care a fost modificată prin Legea 176/2010, care a intrat în vigoare în luna septembrie. Acest act normativ a abrogat articolele 1 – 12 din Legea 144/2007, inclusiv pe cele de la art. 11 privitoare la publicarea declaraţiilor de avere şi de interese. În locul acestor prevederi s-au introdus altele, la art. 6, care prevăd că declaraţiile de avere şi de interese se publică pe pagina de internet a instituţiei sau la avizier, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin “anonimizarea adresei imobilelor declarate cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii”.

Afişarea declaraţiilor a fost atacată din nou

Decizia 415/2010 a Curţii Constituţionale a rămas fără obiect după ce Legea 144/2007 a fost modificată. După 2010 au fost mai multe tentative la Curtea Constituţională de declarare drept neconstituţionale a unor articole din legislaţia anticorupţie, unul din motivele invocate fiind că Legea 176/2010 a “preluat” articolele neconstituţionale. Curtea Constituţională a respins însă aceste solicitări în mai multe dosare. De asemenea, s-a încercat de multe ori declararea ca neconstituţională a prevederilor art. 6, alin. 1, lit. e, referitoare la publicarea declaraţiilor de avere şi de interese. În acest sens, au ridicat excepţii Kerekes Karoly, în Dosarul 340/43/2011 al Curţii de Apel Targu – Mureş şi Cornelia Brînduşa Novac în Dosarul 5049/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti. Pe 29 aprilie 2013, judecătorii Curţii Constituţionale au emis o decizie în care spun că prevederile Legii 177/2010 criticate sunt constituţionale. Cei doi reclamanţi au susţinut că prevederile art. 6, alin. 1, lit. e contravin art. 26 din Constituţie şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, aceştia au susţinut că afişarea informaţilor pe site încalcă dreptul la viaţă privată.

Curtea Constituţională: Dreptul la viaţă privată nu e absolut

Curtea Constituţională a arătat în decizie că dreptul la viaţă privată nu este absolut şi în anumite condiţii poate fi supus unor limitări, restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor. De asemenea, judecătorii au arătat că declaraţiile sunt publicate anonimizate, “fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare”. “În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 26 din Constituţie şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, se arată în decizie. Judecătorii spun că prevederile Legii 176/2010 contestate sunt constituţionale. Publicarea declaraţiilor avere a mai făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate ridicată de Cornelia Brînduşa Novac în dosarul nr. 2157/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti. În decizia din 18 iunie 2013, Curtea Constituţională “constată că prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său şi ale art. 1, alin. 3, art. 6, alin. 1, lit. e, art. 10, art. 12 alin. 1 şi 2 şi art. 20 – 26 din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”. După cum se vede, Curtea Constituţională a considerat că anonimizarea informaţiilor personale din declaraţiile de avere şi de interese este suficientă pentru protejarea vieţii private, lucru “neînţeles” de angajaţii CJ care şi-au anonimizat parţial şi veniturile. (Mihai BOICU)

Raluca Dan o ţine pe a ei

Jurista Raluca Dan, secretarul judeţului, susţine că legea este de partea ei şi că ar fi îndreptăţită să îşi anonimizeze sumele pe care le primeşte în ziua de salariu, iar dacă cineva chiar vrea să vadă cat anume caştigă îi poate calcula leafa din legea care guvernează activitatea funcţionarilor publici. Mai mult, ea spune că declaraţia de avere originală, trimisă Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), nu este anonimizată, ci numai cea publicată pe pagina www.cjvrancea.ro, acolo unde o poate vedea oricine. "În nici un caz nu am încălcat nici un text de lege cand am solicitat funcţionarului să anonimizeze sumele din salarii înaintea publicării declaraţiei de avere pe pagina de internet a instituţiei iar solicitarea a fost întemeiată inclusiv pe prevederile din Codul Muncii care spun că veniturile din salarii sunt confidenţiale, legea ANI fiind completată de prevederile Codului Muncii. Dacă cineva are o problemă cu legalitatea demersului meu poate să sesizeze instituţiile abilitate sau să ceară controlul averii. Şi nu sunt singura din ţară care a uzat de aceste prevederi.", ne-a declarat telefonic Raluca Dan. Fost prefect al judeţului, Raluca Dan mai spune că dacă un funcţionar ar fi sancţionat de către ANI pe motiv că şi-a anonimizat salariul, cu singuranţă ar caştiga un eventual proces în justiţie invocand tocmai  prevederile legale care au intrat la judecata Curţii Constituţionale. Am întrebat-o pe Raluca Dan de ce şi-a anonimizat salariul dacă tot nu are nimic de ascuns, aşa cum susţine. "Pur şi simplu aşa este corect.", a răspuns ea.


Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.