Politică

DNA l-a reclamat la CSM pe magistratul care judecă lotul Oprişan

Procurorii DNA au sesizat CSM-ul cu privire tergiversarea judecăţii în dosarul de corupţie de la Judecătoria Cluj Napoca, în care sunt judecaţi Marian Oprişan şi alţi actuali şi foşti angajaţi ai Consiliului Judeţean Vrancea u "amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual", arată procuror-şef al DNA, care susţine că dosarul a primit nepremis de multe amanări şi termene lungi iar autorităţile judiciare nu au spus "STOP" u Oprişan a reacţionat ieri spunand că demersul DNA este "o formă de presiune asupra magistraţilor Judecătoriei Cluj Napoca"

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a sesizat Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibile abateri disciplinare în cazul dosarului de corupţie nr 271/231/2010, în care este judecat Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, care se află de opt ani pe rolul instanţelor de judecată şi se îndreaptă către prescrierea faptelor. În prezent, dosarul se află la judecata de fond la Judecătoria Cluj Napoca. Dosarul Oprişan se află pe rolul instanţei clujene din 17 septembrie 2010, în condiţiile în care sesizarea instanţei cu rechizitoriu s-a făcut pe 5 iunie 2006, adică acum opt ani. „Procurorul şef al DNA,în conformitate cu prevederile art. 97 alin.(1) din Legea nr. 303/2004 şi art. 45 din Legea nr. 317/2004, republicate, cu modificările şi completările ulterioare, a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la efectuarea de verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca pe rolul căreia se află dosarul nr. 19/P/2005 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, având în vedere că de peste 8 ani această cauză nu a fost soluţionată de instanţa de judecată, faptă ce ar putea constitui abatere disciplinară, prevăzută de art. 99 lit. h) teza a II-a, i) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Urmărirea penală în acest caz a început în noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006, prin rechizitoriu, procurorii au dispus trimiterea inculpaţilor în judecată pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals, cauza fiind înregistrată la Judecătoria Focşani. După soluţionarea conflictului negativ de competenţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ca urmare a admiterii cererii de strămutare, dosarul cauzei se află de la data  2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca”, se arată în comunicatul DNA.

29 de termene de judecată numai la Cluj Napoca

 

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, crede că magistraţii au tergiversat nepermis de mult dosarul în care sunt judecaţi Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea şi colaboratorii săi

 Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, spune că pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul. "Aşa fiind, pe parcursul celor 1.263 zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este de peste 8 ani pe rolul instanţelor de judecată, iar din cei 8 ani, de 4 ani se află pe rolul acestei instanţe. Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiţie, dar amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activităţii de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluţionării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudenţă, instanţa de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităţilor. Sub acelaşi aspect, instanţa de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părţilor, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depăşirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autorităţile judiciare pot stopa tergiversarea”, au mai precizat în comunicat procurorii DNA. Ultimul termen în acest dosar a fost cel din 22 mai, următorul fiind stabilit pentru data de 10 iulie, pentru audierea de noi martori.

Judecaţi pentru o pagubă de 1,9 milioane dolari

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, decedat în 2012, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, în prezent pensionară, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, de asemenea pensionar acum, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la CJ, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor unor firme neeligibile. Banii proveneau dintr-un împrumut extern. Alte acuzaţii se referă la achiziţia hotelului "Căprioara" şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila "Rucăr" şi "Hanul dintre Vii", situate în Soveja şi Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

Din 2006, “navetă” cu dosarul între instanţe

Urmărirea penală în acest caz a început în noiembrie 2005, iar Marian Oprişan, principalul inculpat, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. Dosarul a ajuns în 2006 la Judecătoria Focşani, unde, pe 14 noiembrie 2007, magistraţii au dispus restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea urmăririi penale. După 18 termene la Judecătoria Focşani, dosarul a ajuns la Tribunalul Vrancea, în februarie 2008, de unde a fost strămutat la Cluj. Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe de serviciu unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor. În decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca. Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului. (Gabriel SAVA)

Judecătorul a solicitat “exclusivitatea” dosarelor de corupţie
 

Magistratul Lucian Bută de la Judecătoria Cluj a solicitat încă din toamna lui 2011 Consiliului de Conducere al acestei instanţe să fie exceptat de la judecarea altor dosare repartizate prin procedura aleatorie. Cererea sa a fost respinsă, iar magistratul a solicitat în instanţă anularea Hotărârii Consiliului de Conducere al Judecătoriei din data de 25 octombrie 2011, în care s-a respins solicitarea sa de a fi scutit de la repartizarea aleatorie a celorlalte procese penale. Solicitarea a fost respinsă şi în faza de judecată. Judecătorul Lucian Bută ceruse derogarea pentru a judeca cu prioritate doar procesele de corupţie care îi vizează pe Marian Oprişan şi pe fostul director al SNCFR Călători, Alexandru Noapteş. În motivaţia solicitării, Buta a arătat faptul că dosarul Oprişan este unul voluminos, cu 6 inculpaţi, şi are ca părţi implicate persoane din conducerea CJ Vrancea. Dosarul are 56 de volume, doar rechizitoriul având 156 de file. Inculpaţii ar fi comis, în opinia procurorilor DNA, un număr de 27 de infracţiuni. Magistratul a admis deja audierea unui număr de 72 de martori, din care au fost audiaţi 30 de martori în doi ani. La termenul din aprilie, judecătorul a stabilit calendarul audierii ultimilor martori din dosar pe care intenţionează să-l finalizeze cat mai rapid. (G. S.)

Oprişan se dă victimă politică şi plange de mila magistraţilor
 

Legat de solicitarea DNA, Marian Oprişan a declarat că DNA-ul este cel care ar fi împiedicat soluţionarea acestui dosar prin numeroasele cereri de strămutare depuse. Într-un comunicat trimis presei, Oprişan afirmă că nu ar fi interesat de tergiversarea cauzei sau de prescrierea faptelor, aşa cum arată DNA. "Dacă acest dosar s-a prelungit timp de 8 ani de zile, acest fapt s-a datorat, în exclusivitate, excesului de zel al procurorilor DNA care au solicitat, de mai multe ori, strămutarea dosarului de la o instanţă la alta. Şi sunt surprins că doamna procuror-şef Laura Codruţa Kovesi nu are cunoştinţă de aceste chestiuni. De asemenea, cred că DNA uită să menţioneze problemele grave ale sistemului juridic din România pe care le dezbat, ori de câte ori au ocazia, magistraţii şi asociaţiile profesionale ale acestora. Altfel, nu s-ar uita faptul că magistraţii judecători au sute de dosare în lucru şi, ca urmare a acestui fapt, actul de justiţie nu poate fi săvârşit cu celeritate, presa consemnând, de altfel, solicitările magistraţilor de a fi degrevaţi de alte dosare atunci când au spre soluţionare cauze complexe.", se arată în comunicatul semnat de Oprişan. Şeful CJ Vrancea, care este şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional, pozează în victimă politică. "În urmă cu doar câteva zile, europarlamentarul PDL Monica Macovei a vorbit despre dosarul meu la un post de televiziune, iar la o diferenţă de câteva zile procurorul şef al DNA hotărăşte să sesizeze inspecţia judiciară a CSM pe motiv că această cauză, al cărei subiect sunt, ar fi fost tergiversată. Mai mult decât atât, este evident că un demers care ţine strict de activitatea internă a unei instituţii, precum DNA, şi care nu este de interes public cel puţin până la soluţionarea de către CSM, a fost totuşi scos în spaţiul public, ceea ce nu poate fi interpretat, fără niciun dubiu, decât ca o formă de presiune asupra magistraţilor Judecătoriei Cluj Napoca", mai arată Oprişan, care insistă că sub umbrela luptei anticorupţie "anumiţi oameni politici cu influenţă în zona justiţiei, nu au făcut altceva decât să facă dosare politice şi să dea ordin parchetelor să urmărească oamenii politici şi nu fapte". (S. V.)

---