Politică

VIDEO!!! Ramona Mănescu: „primarii au fost campionii absorbţiei fondurilor europene”

Iulia Crețu
6 apr 2014 1685 vizualizări
Ramona Mănescu, candidatul PNL pentru Parlamentul European, vorbeşte în interviul acordat Ziarului de Vrancea despre diferenţele dintre Parlamentul de la Bucureşti şi cel de la Bruxelles, despre modul în care România atrage banii comunitari, despre rolul soţiilor politician în familiile implicate în politică, dar şi despre viziunea pe termen lung a guvernărilor naţionale.

Mănescu laudă primarii, pe care-i numeşte campioni la atragerea de investiţii europene şi critică Ministerele Mediului şi Transporturilor pentru că au rămas la coadă. Europarlamentarul liberal oferă reţeta de a scăpa de corupţie şi susţine că România trebuie să folosească banii oferiţi de Bruxelles, dar are nevoie să gândească şi proiecte în parteneriat public-privat. Mănescu mai spune că dacă până în 2020 ne vom ţine de treabă în realizarea proiectelor în infrastructură, am putea ajunge mai repede la Bruxelles. Este la al doilea mandat de euro-deputat, iar pe 25 mai speră la o continuare a activităţii în PE. În acest week-end a avut o întâlnire de lucru cu liberalii vrânceni, judeţul nostru făcând parte din regiunea unde candidează.

Reporter: Ce are Parlamentul de la Bruxelles şi nu are Parlamentul de la Bucureşti?
 

Ramona Mănescu: Parlamentele naţionale au o altă structură şi un alt mod de funcţionare. În Parlamentele naţionale exită putere şi opoziţie, în cel de la Bruxelles nu există, ceea ce face ca lucrurile să funcţioneze într-un alt mod, funcţionează în general prin consens, prin compromisurile care se fac între grupurile politice pe fiecare raport, lege, în parte. Asta este diferenţa majoră între cele două parlamente.


R: Unde se rezolvă mai bine proiectele, la Bucureşti sau la Bruxelles? Unde vă potriviţi cel mai bine?
 

R. M.: Eu cred că m-am descurcat foarte bine la Bruxelles pentru că am fost implicată în cele două mandate în legislaţia fondurilor europene şi asta m-a ajutat foarte mult când am ajuns ministru al Transporturilor, pentru că am venit într-un minister codaş în absorbţia fondurilor europene. Am preluat o absorbţie scăzută de doar 12% şi în 6 luni am ajuns la 32%. Am adus 600 milioane euro care se regăsesc acum în proiecte în derulare, locuri de muncă pentru oameni până la urmă. Pentru că despre asta vorbim, locuri de muncă şi oportunităţi pentru mediul de afaceri. Îmbinate cele două, activitatea din PE cu Executivul, pot duce la rezultate foarte bune atunci când lucrurile sunt făcute corect. Ceea ce noi legiferăm la PE nu este nimic abstract. Legislaţia naţională se bazează 75-80% pe cea europeană. E important ca oamenii care legiferează în PE să o facă gândindu-se la impactul la nivel regional, la nivel naţional, local. Nu ne permitem să legiferăm lucruri abstracte sau departe de realitate, şi atunci trebuie să fim conectaţi cu parlamentul naţional, cu primarii şi consilierii noştri. Nu putem legifera din birou fără să ştim dacă va avea aplicabilitate. Ce am legiferat eu în domeniul fondurilor europene s-a aplicat foarte bine la Ministerul Transporturilor. Din păcate, mandatul a fost scurt şi cu siguranţă dacă ar fi fost mai lung s-ar fi văzut mai multe lucruri, pentru că eu am început la MT o reformă, sper să continue. Am început proiecte, mă refer în principal la cele incluse în master -planul de transport, care sunt foarte importante, vitale pentru România. Nu putem dezvolta o ţară dacă nu avem infrastructură.

„Sper să nu se mai dea niciodată bani şi găleţi la alegeri”

R: Ştirile din ultima perioadă fac referire la baronii locali, la corupţie. Din ceea ce se vede corupţie este şi la PE, este şi La Bucureşti. Care este soluţia dumneavoastră pentru a scăpa de ea?


R.M: Soluţia o reprezintă o legislaţie cât mai suplă, cât mai puţin încărcată cu reglementări inutile. Legislaţia făcută în domeniul fondurilor europene a fost făcută în aşa fel încât să fie mai uşor acceptate fondurile şi în aşa fel încât să eliminăm obstacolele pe care beneficiari le-au întâmpinat de-a lungul vremii. Când am venit la MT am constatat că sunt nevoită, pentru a putea debloca proiectele, să iau 14 măsuri procedurale. Am scuturat reglementările de ce era inutil şi le-am lăsat aşa cum erau ele făcute la Bruxelles. Administraţia românească a avut obiceiul să încarce legislaţia europeană, care n-a făcut altceva decât să blocheze. De aici şi corupţie, erori, nereguli, fraude. Dacă ne-am limita la o legislaţie cât mai suplă, transparentă, uşor aplicabilă, eliminăm în bună măsură acest pericol al corupţiei la toate nivelurile.


R: Prezenţa la vot a românilor la precedentele scrutinuri pentru PE a fost scăzută. Nu se dau găleţi şi bani, aşa cum se dau la alegerile parlamentare sau locale?


R.M: Eu sper să nu se mai dea niciodată în România găleţi şi bani pentru că sunt nerelevante pentru cetăţeni. Dacă primesc o sumă mică de bani nu le va ajunge cu siguranţă pentru următorii 4 ani şi nu acestea sunt importante. Important pentru români este să-i aleagă pe cei care-şi ţin promisiunile, nu pe cei care promit şi a doua zi după ce sunt aleşi, uită. Alegerile europarlamentare au întotdeauna o prezenţă scăzută la nivel european şi aici este vina şi problema comunicării pe care instituţiile europene o au, care pare că nu reuşesc să ajungă la sufletul oamenilor. Nimeni nu explică suficient care este legătura şi importanţa pe care legislaţia europeană o are în viaţa de zi cu zi. Drumurile care se fac, gările care se modernizează, ele reprezintă rezultatul, impactul real asupra vieţii cetăţenilor. Înseamnă locuri de muncă, mobilitate, atragerea de investiţii, lucruri concrete. Eu am considerat că-mi este mai aproape România şi regiunea pentru care candidez şi în timpul mandatului nu m-am rezumat la a sta într-un birou în Bruxelles şi a legifera pentru europeni, în general, am lucrat tot timpul cu primarii din regiunea aceasta, i-am adus la Bruxelles, am organizat dezbateri şi conferinţe pe teme care erau de interes pentru ei. Primarii au avut mari probleme cu proiecte pe care le depuseseră şi care erau respinse fără temei, s-au întâlnit cu experţi de la comisie şi am încercat punctual să deblocăm şi să-i ajutăm să le implementeze. Erau proiecte pentru apă -canal, pentru şcoli, pentru comunitatea locală. M-am axat pe nevoia oamenilor din România.

„Nimeni la Bruxelles nu ştie cine este soţul meu”

R: Cum mai convinge Europa la unitate şi la lărgirea graniţelor când sunt probleme în Ucraina, iar Rusia ameninţă şi Rep. Moldova? Euroscepticismul creşte. Care este viitorul: unitate sau dezbinare?


R.M: Viitorul este unitatea, forţa nu poate veni decât din unitate. Dacă vom fi dezbinaţi, Rusia sau alte mari puteri vor avea de câştigat în detrimentul nostru. Dacă vrem unitate, trebuie să susţinem Moldova, semnarea acordului cu ei, cei din Rep. Moldova trebuie să ajungă cât mai repede membri ai UE, la fel ca Ucraina. Dacă nu-i vom sprijini, ne vom dovedi slabi în faţa unui jucător foarte puternic cum e Rusia şi nu cred că ne va avantaja în vreun fel. Unitatea este cea care ne va da şi forţă şi puterea de a merge mai departe şi de a întări mecanismele europene.


R: Privind la lista candidaţilor PNL la PE s-a tot vorbit că ar fi „o listă a nevestelor”. Care este rolul nevestelor de politicieni, până la urmă?


R. M: Numai în România este discuţia aceasta, care încearcă să aducă în derizoriu candidaţii pentru PE. Înainte de a fi soţiile unor bărbaţi care sunt şi ei implicaţi în politică, noi suntem oameni politici, care ne-am lansat cu mult înainte să ajungem soţiile acelor domni. Fiecare dintre noi am ajuns europarlamentari înainte ca aceşti soţi ai noştri să fi condus partide. Putem pune întrebarea şi altfel: şi eu, şi Adina Vălean şi Daciana Sârbu eram europarlamentari, lansate în politică. De ce nu s-a întrebat nimeni când soţii noştri au ajuns la conducerea partidelor că, poate, au ajuns pentru că eram noi europarlamentare? De ce nu se întreabă nimeni că poate datorită Dacianei, Victor Ponta a ajuns preşedintele partidului? Lucrurile se încearcă a fi aduse în derizoriu, uitând sau ignorând în mod intenţionat faptul că fiecare dintre noi am făcut câte ceva. Eu am fost europarlamentarul anului pe educaţie şi am fost raportor pentru fonduri, pentru achiziţii publice, eu împreună cu un coleg de la socialişti am reuşit să obţinem un termen de graţie pentru România pentru ca fondurile destinate pânâ în 2013 să poată fi cheltuite până în 2015. Am adus şi fonduri suplimentare. Nimeni nu spune lucrurile acestea. Adina Vălean a reuşit un proiect extraordinar pentru toată Europa, care îi afectează şi pe români, în bine, scăderea tarifelor pentru roaming. Noi am avut proiecte concrete. La Bruxelles nu ştie nimeni cine sunt soţii noştri. Nici nu-i interesează. Îi interesează performanţele noastre şi dacă eu am ajuns vicepreşedintele Partidului European Liberal, nu am ajuns pentru că soţul meu are o poziţie în PNL. Am ajuns pentru că am fost apreciată. Dacă Adina Vălean a ajuns preşedinta grupului liberal în PE, a ajuns pentru că oamenii au apreciat-o şi pentru că este un coechipier foarte bun. Sunt răutăţi, e întotdeauna mai uşor să găseşti nişte motive de genul acesta decât să discuţi lucruri concrete care-i interesează pe români.

Primarii, campioni la absorbţia banilor UE

R: Cum apreciaţi rata de absorbţie a banilor europeni în România? Ce le recomandaţi primarilor, administraţiilor locale, să facă pentru a atrage mai mulţi bani?


R. M: Primarii, din punctul acesta de vedere, au fost campioni, cea mai bună absorbţie este pe Programul Operaţional Regional. Codaşii au fost cei de la nivel central, Ministerul Mediului şi Transporturilor. Acum s-a revenit. Am încercat şi reuşit în bună măsură să remediem aceste lucruri şi în acest moment România a recuperat foarte mult, a avut cea mai mare creştere anul trecut, comparativ cu celelalte state, pentru că şi avut mult de recuperat. Pentru primari, pentru următoarea perioadă de programare vor fi foarte mulţi bani puşi la dispoziţie şi va fi foarte important pentru a nu mai exista corecţii financiare de până la 20%, nişte penalizări până la urmă, ar trebui poate să fie mai atenţi la realizarea proiectelor şi să folosească mecanismele europene destinate să-i ajute. Eu am avut un proiect de succes la Bruxelles, Erasmus pentru aleşii locali, este un fond pe care Comisia Europeană îl pune la dispoziţia primarilor pentru a învăţa şi a căpăta experinţă în accesarea fondurilor europene.


R: Seara, când ajungeţi acasă mai discutaţi politică împreună cu soţul dumneavoastră, şi el politician?


R. M: Încercăm să nu pentru că avem şi alte lucruri de discutat, avem o familie, doi copii. Încercăm să fim o familie normală. Ne sfătuim, dar soţul meu niciodată nu a încercat să interfereze cu domeniul meu, tocmai pentru a nu mă influenţa în modul de acţiune. Fiecare dintre noi ne-am ales un drum, eu am preferat un drum european, el a preferat să rămână la nivel naţional. Nici eu nu-mi permit să-i dau sfaturi, ce are de făcut la partid sau în primărie pentru că nu este un domeniu pentru care eu să am suficientă expertiză.

„Viitorul Europei este unul de dreapta, nu socialist”

R: Aţi fost ministru al Transporturilor, dar şi europarlamentar, care este cel mai bun drum de urmat pentru a ajunge la Bruxelles?


R. M: Cel mai bun drum este acela al seriorizităţii şi continuităţii. Avem un master -plan de transport, avem nişte acorduri pe care le-am convenit cu Comisia Europeană cu privire la coridoarele de transport pe care suntem obligaţi să le finalizăm până în 2020. Este foarte bine dacă reuşim să facem acest lucru şi să ne ţinem de proiectele pentru care avem bani alocaţi. Dar, mai mult decât atât, dacă vrem să fim conectaţi şi să ajungem în Europa mai repede şi pe cale ferată, şi pe naval sau rutier, va trebui să extindem această reţea, să ieşim din reţeaua europeană, care e realizabilă cu fonduri europene şi să găsim soluţii şi pentru restul reţelelor de care noi avem nevoie. Nu este suficient să foloseşti doar fonduri europene pentru că nevoia de dezvoltare este mult mai mare, avem nevoie de parteneriat public-privat, de concesionări. În modul cel mai serios trebuie să ne gândim ca acele drumuri pe care nu le putem face cu fonduri europene să le facem cu alte surse financiare, să găsim parteneri serioşi. Altminteri, România nu se poate dezvolta şi nu vom putea atrage investitori sau crea locuri de muncă.


R: Care este vitorul Europei? Socialist, liberal, popular sau niciunul dintre acestea?


R. M: Cred că viitorul Europei cu siguranţă nu este unul socialist. Au fost încercările ultimilor ani de a schimba guvernele cu unele socialiste, au eşuat. Uitaţi-vă în Franţa şi nu numai. Cu siguranţă Europa nu poate avea un viitor socialist, mai ales în momentul în care vrea să iasă dintr-o criză. Criza înseamnă lipsa banilor. Cum poţi tu ca socialist să vii să promiţi că dai dacă nu ai din ce? Trebuie întâi să produci şi nu poţi produce cu măsuri socialiste. Produci cu măsuri liberale, de dreapta. Produci plus valoare şi aduci venituri la buget, abia apoi, când bugetele sunt consolidate, ne putem gândi la măsuri sociale. Ele trebuie combinate, dar fără măsuri liberale, de dreapta, sunt doar propagandă, vorbe goale care să atragă voturi, dar fără acoperire. Viitorul Europei este unul al partidelor de dreapta, în primul rând.
(Iulia CREŢU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
STROE VASILICA, acum 1683 zile, 4 ore, 7 minute, 28 secunde
INTRAREA IN EUROPA ESTE MARELE,URIASUL NOSTRU NOROC!!! NE MANCAU PE PAINE,CU FALCILE DOLOFANE,GRASE,NASTASE=PUSCARIASUL,DRAGNEA,OPRISAN,BACALBASA,MISCHIE,TOTI CIOABA,TOTI IULIANII,TOTI....au mai citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.