Oprişan şi ai lui se numără să vadă caţi baroni mai răman nesăltaţi
Baronii PSD din ţară se vor întălni astăzi, la Braşov, pentru a discuta despre pregătirile de campanie electorală, dar şi pentru a analiza situaţia şi pentru a se sfătui în urma situaţiilor create prin săltarea de către autorităţi a unor preşedinţi de consilii judeţene. De altfel, nu există săptămană în care să nu apară informaţii despre noi baroni social democraţi cercetaţi pentru fapte de corupţie. Vicepremierul Liviu Dragnea, fost baron de Teleorman, a spus ieri la întalnirea dintre preşedinţii de Consilii Judeţene din Romania cu omologii lor din Consiliile Raionale din Republica Moldova, că se întreabă şi el „câţi mai rămân în picioare până la finele anului”. Întalnirea de la Senatul Romaniei a fost prezidată de Marian Oprişan, preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din Romania. Şi baronul PSD de Vrancea are probleme în justiţie, însă dosarul său zace de ani buni prin tribunale. „Nu ştiu dacă sunt ţinte justificate, nejustificate (preşedinţii de consilii judeţene - n.r.). Începem să ne punem întrebarea câţi mai rămân în picioare până la sfârşitul anului, asta e, de fapt, singura întrebare pe care ne-o punem şi ne-o punem cu foarte mult respect, nu cu alte sentimente. De altfel, o să ne vedem şi mâine (azi – n.r.), la Braşov, cu majoritatea preşedinţilor de organizaţii şi cred că o să convenim că, indiferent cât de mulţi rămânem în picioare, ducem până la capăt cele două alegeri, şi europarlamentare, şi prezidenţiale”, a răspuns Dragnea unei întrebări a presei.
Oprişan a evitat mereu să comenteze cercetările baronilor
De altfel, Dragnea este mult mai comunicativ pe această temă decat colegul său de la Vrancea, Oprişan evitand în repetate randuri să comenteze în vreun fel problemele pe care baronii PSD le-au tot avut în justiţie. La randul său, premierul Victor Ponta a declarat, la aceeaşi întalnire, că baronii judeţeni sunt cei mai votaţi, dar au o „meserie periculoasă”, devenind „ţinte pentru procurori”. „Sunt absolut convins că, aşa cum în România preşedinţii de consilii judeţene sunt oamenii cei mai votaţi şi în care românii au cea mai mare încredere - chiar dacă sunt şi ţintă pentru procurori, asta vine odată cu popularitatea şi cu faptul că sunt votaţi şi, atunci, e şi o meserie periculoasă - şi pe partea cealaltă a Prutului sunt convins că oamenii aşteaptă foarte mult de la şefii de raioane şi aveţi, într-un fel sau altul, aceleaşi probleme pe care le au şi preşedinţii de consilii judeţene din România, şi anume resurse financiare destul de puţine, birocraţie, un tip de centralism”, a spus Ponta la întalnirea cu baronii din Romania, dar şi cu cei din Basarabia.
Cad baronii din jur, cat mai rezistă şeful lor?
Baronul PSD de Vrancea a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în 2006, fiind acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri şi fals. Dosarul său este în prezent la Judecătoria Cluj Napoca, în fază de primă judecată. În 2004, CJ Vrancea a primit 1,9 milioane dolari de la Ministerul Transporturilor pentru pietruirea drumurilor comunale din judeţ. Procurorii arată despre comisia de licitaţie numită de Oprişan că a atribuit lucrările unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi ai şefului CJ - SC Aispa Stars 95 SA (condusă de Corneliu Prunache), SC Top Media SRL (condusă de Vasile Graur, fratele inculpatei Valeria Teodorescu) şi SC Utilaj Construct SA (patron Vasile Mihăiuc). S-a dovedit că firmele nu dispuneau de utilajele pentru lucrări, iar firma SC Top Media SRL nu avea sediu sau angajaţi. Firmele au primit lucrări de asfaltare pentru 41 drumuri comunale, unele asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nicio intervenţie, dar banii au fost încasaţi. Pe cele câteva drumuri executate, lucrările au fost de proastă calitate şi efectuate fără proiecte tehnice. Plăţile s-au făcut integral în contul firmelor selecţionate, la două - trei zile după semnarea contractelor, iar ordinele de plată au purtat semnăturile inculpaţilor Oprişan Marian şi Diaconu Mircea, vicepreşedintele CJ Vrancea la acea dată, decedat în 2012.
Procurorii au mai arătat că în perioada 2004-2005, Oprişan a negociat şi a achiziţionat, fără hotărârea CJ, Complexul Turistic „Căprioara”, în jurul căruia familia sa deţine opt hectare teren. Oprişan a alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fonduri publice. În plus, baronul a întocmit şi a înaintat Guvernului României o adresă falsă prin care a solicitat şi a obţinut 3 miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresă sunt false, iar banii au fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului. Procurorii au în atenţie şi faptul că în patrimoniul CJ se află Hotelul „Rucăr”- Soveja şi „Hanul dintre Vii”- Campineanca. Între 2003 şi 2005, locaţiile au fost utilizate de Oprişan ca protocol, pentru care inculpatul a alocat din bani publici, 5,2 miliarde lei vechi. Potrivit legii, el nu putea să finanţeze respectivele locaţii, decât introducându-le în circuitul public. Prejudiciul provocat de Marian Oprişan, conform procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, este de aproximativ 1,5 milioane de euro la Ministerul Transporturilor, de aproximativ 600.000 de euro la CJ Vrancea şi de 75.000 de euro la Guvern. Următorul termen în acest dosar este stabilit pentru data de17 aprilie, după ce, pe 20 februarie, instanţa l-a amanat pentru continuarea audierii de martori. (Iulia CREŢU)