Politică

Bruxelles-ul sta cu ochii pe euroalegeri

Silvia Vrînceanu Nichita
24 nov 2007 813 vizualizări
Pe 25 noiembrie, începind cu orele 7 ale diminetii si pina seara la ora 9, peste 18 milioane de romăni sint asteptati sa îsi voteze reprezentantii în Parlamentul European u Ziarul de Vrancea va ofera intr-o pagina tot ce trebuie sa stiti despre functionarea Parlamentului European, despre grupurile politice din legislativ, dar si despre ce vor vota deputatii pe care ii votam duminica u mandatul eurodeputatilor este de cinci ani, însa primii membri bulgari si romăni vor avea mandat de doar doi ani, pina în iunie 2009, cind vor fi organizate alegeri în toate cele 27 state membre

Pe 25 noiembrie, intre orele 7.00 si 21.00, peste 18 milioane de romani sint asteptati sa isi voteze reprezentantii in Parlamentul European. Odata cu aderarea la UE la 1 ianuarie 2007, Romania a fost reprezentata in PE de 35 de membri nominalizati de Parlament. Unii dintre "observatorii" romani care au activat in PE candideaza duminica. Viitorii deputati europeni isi vor desfasura activitatea pina la urmatoarele alegeri europene ce vor avea loc pe intreg teritoriul UE in iunie 2009. In Romania, campania electorala a inceput pe 26 octombrie. Principalele teme ale campaniei, potrivit recomandarilor oficiale, au fost imbunatatirea standardelor de trai si libertatea de deplasare in cadrul UE. Cetatenii pot vota oricare din cele 13 partide care si-au prezentat listele sau singurul candidat independent. Ei sint alesi potrivit principiului reprezentarii proportionale. Pragul electoral de atribuire a mandatelor este de 5% din totalul voturilor valabil exprimate. Rezultatele oficiale ale euroalegerilor vor aparea miercuri, 28 noiembrie. Bulgaria a organizat pentru prima oara alegeri europene pe 20 mai 2007, cind au fost alesi 18 Membri in Parlamentul European. Oficialii PE privesc cu interes alegerile de duminica, data fiind campania electorala agitata, care nu s-a putut diferentia de cea privind votul uninominal.


Cu ce se ocupa deputatii europeni?


La primele alegeri Europene in Romania vor fi alesi 35 eurodeputati. La Parlamentul European sint 785 de deputati si vocea lor este decisiva in mare parte a legislatiei Europene. în timp ce Consiliul reprezinta interesele Statelor Membre, iar Comisia le sustine pe cele ale Uniunii, Parlamentul European reprezinta cei 490 de milioane de cetateni ai UE si este ales direct de acestia. Deciziile Deputatilor Europeni au impact direct asupra vietilor oamenilor din toate tarile Uniunii - motiv bun ca cetatenii sa mearga la vot in alegerile Europene. Deputatii Europeni pot aproba, modifica sau respinge majoritatea proiectelor de legi Europene. Parlamentul European nu este singurul care are cuvintul final asupra legislatiei. Cu toate acestea, pentru ca o lege sa fie adoptata, Parlamentul trebuie sa ajunga la un acord cu Consiliul, reprezentant al Statelor Membre. Din ce in ce mai mult, Parlamentul European, reprezentind interesele cetatenilor, este cel care gaseste solutii ce duc la legislatie Europeana. îmbunatatirea standardelor pentru apa de scaldat, folosirea mai sigura a Internetului, numarul maxim de ore de munca, interzicerea testelor pe animale pentru cosmetice si etichetarea produselor alimentare sint doar citeva din domeniile asupra carora au aprobat legi eurodeputatii. Eurodeputatii au putere de decizie si asupra bugetului European si supravegheaza cheltuielile din cadrul acestuia. De asemenea, deputatii supravegheaza activitatea Comisiei, adresindu-i intrebari, acordind descarcarea de gestiune (verificind daca banii din bugetul European au fost cheltuiti corect) sau organizind audieri ale comisarilor desemnati. Parlamentul European poate forta Comisia Europeana sa-si dea demisia.


Grupurile politice la Parlamentul European


Daca expresia "grup politic" in context european va este neclara, atunci acest material v-ar putea lamuri. Sistemul grupurilor politice la PE este unul specific. Eurodeputatii se reunesc nu in functie de interesele nationale, ci in formatiuni supranationale ce reprezinta interese comune. De exemplu, grupul cel mai mare in aceasta legislatura, Grupul Partidului Popular European (Crestin- Democrat) si al Democratilor Europeni reuneste 277 deputati reprezentind toate cele 27 State Membre. în momentul de fata, la PE sint opt grupuri politice, la care se adauga 14 deputati neafiliati. Pentru formarea unui grup politic nou este nevoie de cel putin 20 deputati, iar cel putin o cincime din Statele Membre trebuie sa fie reprezentate. Grupurile politice sint esentiale pentru buna functionare a PE: ele hotarasc ce subiecte vor fi dezbatute in sesiune si pot aduce amendamente rapoartelor votate in plen. înaintea sesiunii, fiecare grup politic hotaraste asupra pozitiei pe care o va lua. Cu toate acestea, nici un Membru nu poate fi fortat sa voteze intr-un anumit fel. "Coordonatorii de grup" joaca un rol important, oferind un punct de contact in interiorul grupului lor si organizind in cadrul comisiilor sprijinul in ce priveste votarea rapoartelor. Fiecare grup politic isi desemneaza un presedinte - in anumite cazuri doi presedinti. Influenta grupurilor se reflecta in faptul ca ele pot propune candidati pentru toate posturile importante, si anume pentru Presedintele Parlamentului, pentru vicepresedinti, presedintii de comisie si chestor.


Cum lucreaza eurodeputatii?

  • cel mai mult se munceste in comisiile parlamentare


  • Deputatii Europeni petrec patru zile pe luna in sesiune parlamentara la Strasbourg - sesiuni suplimentare sint organizate la Bruxelles. în timpul acestor sedinte, deputatii se reunesc in public si iau cele mai importante decizii, votind asupra legislatiei. Cea mai mare parte a activitatii lor, insa, are loc in comisiile parlamentare, unde sint discutate toate propunerile de lege inainte sa fie dezbatute si votate in plen. în comisii, eurodeputatii modifica propuneri ale Comisiei sau Consiliului si adopta propuneri legislative sau rapoarte din proprie initiativa. în PE exista 20 comisii de specialitate (de exemplu Comisia pentru Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara, Comisia pentru Industrie, Cercetare si Energie, Comisia pentru Transport si Turism sau Comisia pentru Agricultura). Deputatii se mai reunesc in sub-comisii, comisii temporare si comisii de ancheta, pentru a se concentra asupra unui subiect specific (de exemplu existenta unor centre de detentie secrete CIA pe teritoriul Europei sau criza societatii de asigurari Equitable Life). O saptamina pe luna este dedicata de obicei reuniunilor gruparilor politice, unde deputatii discuta legislatia propusa ce urmeaza sa fie dezbatuta in plen. Deputatii sint grupati in functie de afilierea politica, nu de nationalitate. în PE exista opt grupari politice. Deputatii nu pot face parte din mai multe grupari politice. în afara de sedintele de plen, comisii si grupuri politice, deputatii se mai reunesc in delegatii (in care PE colaboreaza cu parlamentele tarilor ce nu fac parte din UE) si in inter-grupuri (care se concentreaza asupra unor subiecte de interes comun). Eurodeputatii au si responsabilitatea de a petrece timp in circumscriptiile lor, pentru a putea reprezenta apoi preocuparile locale la nivel european. Toti deputatii petrec cit mai mult timp cu cetateni, companii locale si organizatii din tara lor. PE a rezervat perioade scurte in care deputatii pot face acest lucru. Subiectele-cheie ale actualei legislaturi includ: schimbarea climatica, imigrarea, energia, mediul inconjurator, telecomunicatiile si reforma Politicii Agricole Comune.



    Rolul Parlamentului in aderarea Bulgariei si Romaniei


    Tratatul de Aderare a Bulgariei si Romaniei la UE, semnat in 2005, a fost ratificat de toate Statele Membre inaintea intrarii in vigoare, la 1 ianuarie 2007. Aderarea Bulgariei (18 deputati) si a Romaniei (35 deputati) a sporit numarul Membrilor in PE de la 732 la 785. într-o rezolutie adoptata in aprilie 2005, PE si-a dat avizul conform pentru ca Bulgaria si Romania sa adere la UE la 1 ianuarie 2007, insa a subliniat domeniile deficitare in care cele doua tari trebuie sa intreprinda in continuare eforturi. Bulgaria si Romania trebuie sa continue reformele, inclusiv cele din sistemele lor judiciare, chiar si dupa data aderarii. Tratatul de aderare, semnat la 25 aprilie 2005, stabileste conditiile similare impuse celor 10 state care au aderat la 1 mai 2004. Romania si-a depus oficial cererea de aderare in iunie 1995, iar Bulgaria la 14 decembrie 1995.


    Dreptul la vot: Toti cetatenii Romaniei avind virsta peste 18 ani si toti cetatenii europeni cu rezidenta sau domiciliul principal in Romania. Cetatenii europeni rezidenti in Romania se vor inregistra pe o lista speciala in cadrul unitatii administrative teritoriale respective. Lista trebuie validata de Autoritatea Electorala Permanenta.


    Dreptul de a candida: Toti cetatenii Romaniei care au implinit virsta de 23 de ani si cetatenii europeni rezidenti sau cu domiciliul principal in Romania. Nu pot candida cetatenii romani care au functii de: avocat general, magistrat, ofiter activ in armata sau politie, functionari publici.



    Statistici


    Nr. locuitori - 21.673.328

    Femei - 10.571.606

    Barbati - 11.101.722


    Nr. potentiali alegatori (20A) - 14.673.030

    Nr. tineri (15-19) - 1.728.872


    Nr. locurilor in PE - 35

    Nr. locuitori, pe loc - 619.237


    Hans-Gert Pöttering: "Mergeti la vot!"


    Mesajul Presedintelui Parlamentului European Hans-Gert Pöttering privind alegerile europene organizate in Romania


    Doamnelor si domnilor,


    La 25 noiembrie ii veti alege pe cei care va vor reprezenta in Parlamentul European. Votul dumneavoastra va decide asupra celor care vor exprima si vor sustine interesele dumneavoastra la Bruxelles si Strasbourg. De aceea, aceasta decizie este foarte importanta. Eu am fost ales in Parlamentul European in 1979, cu ocazia primelor alegeri directe. în acel moment, nici nu indrazneam sa visez ca in mai putin de 30 de ani, 10 tari din fostul bloc comunist vor deveni state membre ale UE si ca, in calitate de presedinte al Parlamentului European, voi asista la primele alegeri europene organizate in Romania. As fi considerat acesta un vis frumos, dar irealizabil in cursul vietii mele. Cu toate acestea, acest vis a devenit realitate, lucru pentru care putem fi azi recunoscatori.

    Doamnelor si domnilor, in numele cetatenilor Europei, reprezentati de Parlamentul European, as vrea sa reiterez bucuria fata de aderarea tarii dumneavoastra la UE. Dupa 60 de ani, Romania s-a reintors in familia popoarelor europene libere, contribuind la reunificarea continentului nostru, lucru de care sintem foarte mindri. Apreciem in mod deosebit eforturile pe care tara dumneavoastra, dumneavoastra, cetatenii, le-ati facut si tenacitatea cu care ati urmat calea reformelor, in ultimii ani. Aceste eforturi au dat roade: apartenenta la UE este o oportunitate pentru Romania sa isi duca mai departe dezvoltarea. Este, totodata, o oportunitate si pentru UE sa abordeze in comun provocarile viitorului. Trebuie sa profitam de aceste oportunitati impreuna.

    Doamnelor si domnilor, primele alegeri europene din Romania vor fi punctul culminant al aderarii tarii dumneavoastra la UE, asigurindu-va de faptul ca interesele va vor fi reprezentate. Dupa toti acesti ani in care dumneavoastra, cetatenii Romaniei, ati trait cu dorinta ca tara dumneavoastra sa apartina comunitatii.


    Pagina realizata de Silvia Vrinceanu Nichita cu sprijinul Serviciului de Presa al Parlamentului European



    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 0

    Adaugă comentariu
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.