Politică

Institutiile din Vrancea, repetente la integritate

Consilierii si functionarii publici nu-si declara firmele la care sint actionari. In multe institutii, accesul la informatii se face cu mare dificultate. Autoritatile ocolesc licitatiile si capuseaza banul public. Astfel, consilierul judetean PSD Victor Roman a pus mina pe banii pentru deszapezirea judetului printr-o firma interpusa. In Vrancea exista o "cultura a administratiei locale bazate pe un feudalism organizational". Toate aceste nereguli sint cuprinse intr-un raport de monitorizare realizat in Vrancea de Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International

"Situatia integritatii institutiilor publice din Vrancea" este un raport care arata ca in institutiile locale "exista multiple neajunsuri privind declararea intereselor si incompatibilitatilor". "Aceste situatii indica faptul ca administratia publica locala nu poseda mecanisme de functionare care sa ii confere credibilitate si profesionalism". De multe ori, institutiile monitorizate au dat impresia ca "au ca principala preocupare mentinerea unei linisti netulburate". Astfel, pentru o simpla informatie trebuie aprobarea sefului cel mare sau batutul pe la usi de cel putin trei ori. S-a constatat ca multi dintre functionarii publici si consilieri nu-si declara actiunile pe care le au la diverse firme. In aceasta situatie sint consilierii judeteni Victor Roman, Sorin Vornic, Lambrinia Bolovan si Vasile Carnariu. "In privinta achizitiilor publice, se poate spune ca legislatia actuala nu ofera suficiente garantii care sa tina departe alesul local de bugetul institutiei din care face parte", este concluzia raportului. Astfel, pesedistul Victor Roman a beneficiat indirect de o mare parte din banii platiti de Consiliul Judetean pentru deszapezire in iarna trecuta, desi este consilier judetean. Contractele se pot sparge in bucati pentru a se ocoli licitatiile, autorii raportului recomandind coborirea pragului de la care se poate apela la alta procedura decit licitatia deschisa. Legea avertizorului de integritate, care are rolul de a-i apara pe cei care reclama neregulile din institutii, nu se aplica deloc, dupa cum s-a constatat in interviurile cu functionarii. "Ele au aratat ca o lege cum este Legea 571/2004 poate fi frumosa si interesanta, dar nu eficienta intr-o cultura a administratiei locale bazate pe un feudalism organizational", se spune in raport.

Timp de cinci luni, citeva din institutiile administratiei publice locale si, in premiera, din sistemul sanitar au fost atent monitorizate pe linia transparentei si integritatii. Proiectul "Dezvoltarea capacitatii de lupta impotriva coruptiei a organizatiei neguvernamentale" este finantat de UE prin programul Phare 2004. Raportul realizat dupa perioada de monitorizare a fost dezbatut ieri, la Casa de Cultura a Sindicatelor "L. Balanuta", in cadrul unei intilniri la care au participat Florin Rosu, coordonatorul local al proiectului, membru APD Focsani, Andreea Nastase, ofiter de proiecte al Transparency International, si Gabriela Obodariu, presedintele APD Focsani. "Raportul este impartit pe trei sectiuni, monitorizarea integritatii in institutiile publice, a achizitiilor publice si a cunoasterii Legii avertizorului de integritate", a spus Florin Rosu, coordonatorul proiectului. Instrumentele monitorizarii in cele cinci luni de desfasurare au fost cererile de informatii publice, verificarile la Registrul Comertului, verificarea declaratiilor de avere si interese, discutiile cu jurnalistii si functionarii publici, monitorizarea presei si interviurile. Vrancea a fost unul dintre cele 10 judete in care s-a efectuat monitorizarea, urmind ca in noiembrie sa fie redactat un raport national. La intilnire au venit ieri consilierul local Mioara Lazar (PD), Dan Cazaciuc si Mirela Andrei, de la Primaria Focsani, juristul Spitalului Judetean, Cosmin Secheli, jurnalisti si membri ai APD.

Functionarii si consilierii nu-si declara interesele

Consiliul Judetean s-a remarcat pozitiv prin faptul ca nu s-a limitat la a publica declaratiile de avere ale consilierilor judeteni, ci si declaratiile de interese ale functionarilor publici. Numai ca, dupa ce functionarii CJ au dat asigurari ca declaratiile date sint ultimele, s-a constatat ca declaratiile fuctionarilor postate pe site erau vechi. In urma monitorizarii s-a descoperit ca sase functionari nu si-au declarat interesele la firmele la care detineau actiuni sau erau cenzori, printre acestia numarindu-se si Dumitru Dita, directorul economic al CJ. Consilierul judetean Victor Roman (PSD) a uitat de trei firme, Sorin Vornic (PC), Lambrinia Bolovan (PSD) si Vasile Carnariu (PSD) de cite o firma. La Prefectura, trei functionari nu au avut declaratiile publicate pe site-ul institutiei. Consilierul juridic Cristian George Bazilescu a mentionat ca este consilier juridic la Biroul Notarial Condrut Oana Francesca, ceea ce implica o situatie de incompatibilitate potrivit autorilor raportului de monitorizare. La Primaria Focsani s-a consemnat ca buna practica faptul ca pentru fotocopierea decumentelor se percepe o taxa de 0,2 lei pe pagina, fata de 5 lei pe pagina cit cere CJ Vrancea. Un functionar si cinci consilieri locali au fost descoperiti cu interese la diferite firme. Democrata Mioara Lazar, care a participat la intilnirea de ieri, a spus ca ea nu stia ca trebuie sa mentioneze in declaratia de interese o firma care nu mai are activitate. La Primaria Adjud, unde s-a constatat o mare promptitudine in oferirea informatiile solicitate, doar 12 functionari publici si-au depus declaratiile de interese din totalul de 47. "Acest fapt constituie o incalcare a art. 112, art. 1, din Legea 161/2003, care prevede un termen de depunere de 5 zile de la data numirii in functie. De altfel pe site-ul Primariei Adjud nu se regasesc nici declaratiile de avere, lucru obligatoriu conform declaratiei in vigoare", se arata in raportul de monitorizare. Cinci dintre consilierii adjudeni nu si-au declarat interesele la firmele la care sint administratori. Este vorba de Veta Enache, Gheorghe Ivan, Adrian Cristinel Toderascu, Neculai Stegaru si Adran Badiu.

Roman a spus mina indirect pe banii CJ

Monitorizarea achizitiilor publice s-a facut incepind cu data de 1 iulie 2006, atunci cind a intrat in vigoare OUG 34/2006. La Consiliul Judetean s-a constatat ca au fost incheiate mai multe contracte, majoritatea prin incredintare directa, dar si prin cerere de oferta si licitatie deschisa. Unul dintre contractele realizate prin incredintare directa a fost cel incheiat cu Aldaco Film SRL Bucuresti, pentru Revelionul 2007. Valoarea contractului a fost de 124.900 de euro, in conditiile in care de la valoarea de 125.000 de euro trebuia organizata licitatie. "In acest caz, poata sa apara banuiala ca a fost realizat un calcul cu intentia initiala de a plasa valoarea contractului cu o suta de euro sub nivelul sumei care ar fi presupus aplicarea unei proceduri de achizitie mai transparente", se arata in raport. Un alt contract incheiat a fost cel cu firma Sotirex SRL Bacau, pentru deszapezirea pe drumurile judetului in iarna trecuta. Contractul a fost incredintat in urma unei licitatii publice, iar valoarea lui a fost de 1,8 milioane lei. In urma analizei documentelor s-a constatat ca o parte din banii pentru deszapezire au ajuns la consilierul judetean PSD Victor Roman, fost actionar la Sotirex. Firma are acum ca actionar unic si administrator pe Angela Munteanu. Aceasta este asociata in alte doua firme cu Victor Roman, ceea ce demontreaza relatiile de afaceri intre ei. Dupa ce Sotirex a incheiat contractul de deszapezire cu CJ, a urmat un contract de inchiriere a unor utilaje de la firma Roman Impex Prest SRL Sascut, in valoare de 623.000 lei, la care 95% din actiuni sint detinute de Victor Roman. "Se poate observa ca mai bine din o treime din suma contractata ajunge in cele din urma la consilierul judetean Victor Roman, chiar daca firma acestuia nu a incheiat nici un contract cu CJ", se specifica in raport.

Primaria Focsani, suspecta de "spartul" contractelor

Prefectura Vrancea a incheiat in perioada de monitorizare un contract de 22.450 de lei pentru achizitia de tonere pentru imprimante si copiatoare, insa contractul a fost reziliat deoarece firma cistigatoare nu a putut sa-si respecte angajamentele. La Primaria Focsani s-a constatat ca pe 20 decembrie 2006 s-au incheiat trei contracte pentru "refacere infrastructura strazi". Valoarea lor a fost de 470.000 euro. In cazul celor trei contracte s-a aplicat aceeasi procedura, cererea de oferta, si au fost aceiasi participanti, Vega 93 SRL Galati si CUP RA. Vega a cistigat de fiecare data, cu un pret oferit mult mai mic decit regia subordonata Consiliului Local. In acest caz, exista suspiciunea ca s-a "spart" intentionat contractul in trei, pentru a se evita licitatia. "Daca ar fi fost realizat un singur contract, s-ar fi impus aplicarea licitatiei, confort art. 124 din OUG 34/2006, in care se specifica ca pragul maxim de 250.000 euro pentru aplicarea procedurii de cerere de oferta in cazul lucrarilor. Aici se poate ivi banuiala ca s-a operat o «spargere» a contractului pentru a se evita licitatia, care este o procedura mult mai transparenta", se arata in raportul. La Adjud au fost incheiate cinci contracte de achizitii publice finantate prin fonduri europene. Cele mai mari probleme au fost constatate la investitia "Echipare edilitara si modernizrea infrastructura zona Siret - Siretel", care a fost cistigata de firma Roman Impex Prest SRL Sascut, apartinind consilierului judetean Victor Roman. Comisia de receptie a lucrarilor a constatat numeroase nereguli, executantul refuzind sa semneze procesul verbal de receptie. De asemenea, au fost incheiate patru acte aditionale, care au marit durata de executie a contractului, de la 15 septembrie 2006 la 15 iunie 2007 si valoarea contractului de la 2,783 milioane lei la 2,886 milioane lei. La monitorizarea intergritatii din institutiile publice a colaborat si un jurnalist de la Ziarul de Vrancea, mai multe dintre anchetele noastre fiind inserate in raport. Raportul poate fi consultat pe site-ul www.crj.ro.

Legea avertizorului in interes public nu e cunoscuta

Legea 571/2004, privind protectia avertizorului in interes public, are rolul de a proteja angajatii institutiilor care vor sa reclame anumite nereguli pe care le depisteaza la locul de munca. APD, CRJ si TI au realizat o serie de interviuri cu institutiile monitorizate atit in ceea ce priveste aceasta lege, cit si legislatia privind incompatibilitatile si conflictele de interese. Consiliul Judetean a refuzat sa permita accesul reprezentantilor APD, invocind dreptul la opinie la angajatilor si prezentind un tabel in care personalul nu era de acord sa raspunda la intrebari. Primaria Focsani a refuzat de asemenea, pe motiv ca interviurile interfereaza cu activitatea functionarilor. 80% dintre cei intervievati au afirmat ca au cunostinta de Legea 571/2004, insa doar 40% au putut mentiona cel putin o masura de protectie a avertizorului. Toti au raspuns ca nu au aplicat prevederile legii si ca nu cunosc vreun in caz in care sa se fi intimplat acest lucru. Foarte putine persoane au facut propuneri de imbunatatire a legii. Un functionar al Prefecturii a spus ca trebuie luate masuri impotriva celor care fac sesizari cu rea credinta, un altul, de la Primaria Adjud, a cerut revocarea legii, in timp ce un functionar al Casei de Asigurari de Sanatate a spus ca ar trebui prevazuta posibilitatea mutarii in alt judet a persoanelor care fac sesizari. Cei mai instruiti functionari s-au dovedit a fi cei din Prefectura, dar si cel mai putin dispusi sa aplice prevederii Legii 571. La CAS Vrancea, functionarul desemnat sa insoteasca persoana care facea interviurile a distribuit materiale angajatilor institutiei pentru a putea face fata interviului.

---