Votul uninominal, intre presiunea referendumului si reactiile partidelor politice
Chestiunea votului uninominal a fost readusa in dezbaterea publica intr-un moment politic extrem de tensionat de disputele la nivelul institutiilor centrale si al partidelor politice, dar care, totusi, nu doresc sa apara in ochii opiniei publice ca refuza acest instrument de reforma a clasei politice. Chiar daca a devenit astfel o tema politica, principalul merit al declansarii procedurii pentru organizarea referendumului in vederea introducerii votului uninominal este acela ca a pus acest proces pe o cale ireversibila, iar principalele forte politice, fie ca vor, fie ca nu, vor trebui sa tina cont de suportul enorm pe care aceasta idee o are in rindul cetatenilor. Din orgoliu, interese politice sau, mai rar, din convigere, atacurile asupra propunerii de a introduce votul uninominal au aparut imediat ce procesul a fost declansat, iar reactia de conservare a situatiei actuale nu a intirziat sa apara.
Ce este votul uninominal?
în ciuda faptului ca expresia suna putin impropriu in raport cu limbajul specializat, ea s-a incetatenit in limbajul comun si oamenii inteleg foarte bine faptul ca ne referim la modalitatea prin care, in procesul electoral, avem posibilitatea de a vota persoana care candideaza direct, iar nu pe o lista de partid. Votul uninominal desemneaza astfel votul in circumscriptie uninominala, in care candidatii intra in cursa electorala individual, in numele partidului care i-a propus sau in nume propriu, ca independenti. în afara de impartirea in sisteme electorale ce se bazeaza pe votul uninominal versus lista de partid, mai exista un aspect important in arhitectura unui sistem electoral si care se refera nu la modul in care votam, ci
la modul in care se distribuie mandatele pe baza voturilor obtinute de catre un candidat sau partid politc: majoritar versus proportional. Astfel de sisteme majoritare, in circumscriptii uninominale in care "cistigatorul ia totul" sint folosite in Anglia - intr-un singur tur, dar si in Franta - in doua tururi, dar marele neajuns este acela ca nu asigura reflectarea in Parlament a tuturor optiunilor politice majore ale alegatorilor, ci doar doua-trei partide care vor domina legislativul.
Propunerea Asociatiei Pro Democratia
Pentru APD necesitatea schimbarii sistemului electoral s-a impus din doua motive: lipsa legaturii intre parlamentari si alegatori, manifestata atit prin lipsa de interes al parlamentarilor fata de problemelor cetatenilor, cit si prin profunda necunoastere a reprezentantilor in circumscriptia in care erau alesi. Ascunsi in patele listei si siglei de partid, persoana pe care alegatorul o desemna sa-i reprezinte interesele in forul legislativ nu avea nevoie sa convinga. Aceasta anomalie s-a incetatenit atit de tare,
incit insasi sintagma prin care ii consideram pe parlamentari ca reprezentanti ai intereselor alegatorilor are un aer ridicol, de incredibil, desi ea ar trebui sa fie semnul normalitatii. cea de-a doua problema a actualului sistem electoral, cu lista de partid blocata, o reprezinta anomaliile legate de faptul ca pe
aceste liste se "strecoara" tot felul de persoane, a caror singura calitate este aceea ca au putere si influenta in partid, dar nu au nici o legatura cu sau nu ar fi votati niciodata de electoratul din circumscriptia respectiva. Iar exemplele pot fi gasite cu usurinta. Din acest motiv, APD a elaborat un sistem electoral bazat pe votul uninominal, dar care asigura in acelasi timp reprezentarea proportionala a fortelor politice. Datorita faptului ca imbina aceste doua calitati, reprezentarea proportionala si selectia personalizata prin votul uninominal, este considerat un sistem mixt. Acest sistem ar presupune ca jumatate dintre mandate sa fie cistigate in mod direct, la nivelul circumscriptiilor uninominale respective, de catre candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi in fiecare dintre acestea, iar jumatate sa fie distribuite in functie de suportul electoral al partidului respectiv. Concret, in fiecare astfel de circumscriptie uninominala (colegiu uninominal), fiecare partid sau alianta electorala poate propune unul sau doi candidati, cistigator fiind candidatul care primeste cel mai mare numar de voturi valabil exprimate. Apoi, pentru fiecare partid se realizeaza un clasament al candidatilor in functie de
numarul de voturi primite de fiecare. Pe baza acestei "liste" si in functie de numarul total de voturi cistigate de partidul respectiv, se distribuie cea de-a doua jumatate de mandate. în fata scepticismului manifestat de multe ori de partidele politice, datorita temerilor legate de faptul ca vor pierde mandate (in special UDMR), APD a realizat o serie de simulari, pe baza votului din 2004, in care demonstreaza ca desi este vorba de un sistem bazat pe votul uninominal, acesta asigura o proportionalitate similara cu cea data de sistemele bazate pe lista de partid.
Referendum sau nu?
Surprinse de initiativa presedintelui Traian Basescu de a declansa un referendum pentru a forta clasa politica sa adopte votul ninominal, partidele politice si-au amintit ca exista o comisie parlamentara special formata cu scopul de a discuta diversele propuneri de modificare a legii si a sistemului electoral, astfel ca au rectionat prompt impotriva referendumului, cu exceptia PD si PLD. Trezite din amorteala, partidele politice incearca acum sa preintimpine organizarea referendumului prin urgentarea lucrarilor
din comisia pentru elaborarea legilor electorale, dar avind in vedere faptul ca in aceasta comisie s-a decis regula celor doua treimi pentru luarea deciziilor importante, asa cum este si cea privind votul uninominal, lucrurile se complica exponential. Pentru ca UDMR si PRM s-au declarat deschis impotriva votului uninominal, este necesar ca celelalte partide parlamentare, cel putin PSD, PNL si PD, sa cada la un acord privind sistemul electoral pe care doresc sa-l sustina. PNL si PD au anuntat deja ca sustin sistemul propus de APD, iar social-democratii si-au aratat deschiderea de a discuta o formula de compromis in jurul sistemului mixt propus de APD. în acest context, la intrevederea presedintelui Traian Basescu cu societatea civila s-a discutat foarte mult daca intrebarea din referendum sa oblige partidele politice spre un sistem sau altul, sau este suficienta o intrebare care se refera la adoptarea votului
uninominal, fara a preciza exact daca sa fie proportional, majoritar intr-un tur sau doua. Desi Basescu pare sa aibe o preferinta pentru un sistem majoritar in doua tururi, asa cum propune PSD, aceasta
optiune ar limita prea mult cadrul de negociere si cautarea consensului necesar unei legi pe care o dorim nu doar pentru urmatoarele alegeri, dar care sa se bucure si de suportul unei largi m ajoritati parlamentare. Cu presiunea referendumului in spate, partidele politice vor trebui sa gaseasca consensul necesar adoptarii unui sistem de vot bazat pe votul uninominal in aceasta legislatura, in caz contrar, la
toamna, presedintele Basescu va avea un motiv in plus sa declanseze referendumul.
Costel Popa,
Director de Cercetare, Asociatia Pro Democratia
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
Cum a ajuns primarul orașului Mărășești, Valerică-Dorel Chitic să aibă 3 ani interdicție de a exercita funcția?
De același autor
