Votul uninominal - cistigatorul ia totul
Sistemul electoral existent intr-un stat are efecte asupra partidelor
politice, care tin cont de el in definirea strategiei lor, dar si asupra participarii cetatenilor, care tind sa se implice mai mult cind au incredere in alesii lor. In momentul de fata se discuta in Romania despre cel mai bun sistem de vot - pe liste sau uninominal, ultimul fiind preferat de alegatori, dovada fiind sondajele de opinie. De fapt exista trei mari familii de scrutinuri, majoritar (in care intra si votul uninominal), proportional (care include si scrutinul de lista) si mixt (combinarea intre scrutinul uninominal si cel de lista). Sistemul majoritar se foloseste in tari ca Franta si Marea Britanie, iar cel mixt in Ungaria sau Lituania. In majoritatea statelor Uniunii Europene se foloseste sistemul proportional, dar, desi vorbim de
liste electorale, alegatorii pot alege anumiti candidati de pe lista prin diverse metode.
Cum voteaza Tony Blair ...
Votul uninominal este un sistem majoritar unde in fiecare circumscriptie este ales direct un singur candidat, iar alegatorul beneficiaza de un singur vot. Poate fi organizat intr-un singur tur (vot uninominal majoritar relativ) sau in doua (vot uninominal majoritar absolut). Sistemul electoral majoritar intr-un singur tur este folosit in Marea Britanie (doar in Anglia, Scotia, Tara Galilor, intrucit in Irlanda se prefera sistemul "votului unic transferabil" pentru alegerea Camerei Comunelor. Un partid are dreptul la un singur candidat in fiecare circumscriptie electorala. Alegatorul primeste un buletin de vot cu numele fiecarui candidat din circumscriptia sa si cu mentiunea partidului din care face parte. El poate marca numele candidatului sau al partidului cu un X. Candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi este declarat invingator, chiar daca nu a obtinut 50% din voturile exprimate.
... si Jaques Chirac
In Franta, deputatii din Adunarea Nationala (camera inferioara) sint alesi prin sistem majoritar uninominal in doua tururi. Senatul (camera superioara) este ales prin sistem majoritar in departamentele mici (in care se aleg cel putin 3 senatori) si sistem proportional in celelalte. Senatorii sint alesi prin vot universal indirect de 150.000 de "mari electori" (577 deputati, 1900 consilieri regionali, 4.000 consilieri generali, 142.000 de consilieri municipali). In total, 180 de senatori sint alesi prin scrutin
proportional si 166 prin cel majoritar. Pentru alegerea Adunarii Nationale alegatorul primeste mai multe buletine de vot fiecare avind numele unui candidat. El va introduce intr-un plic purtind stampila sectiei de vot unul din buletine, continind numele candidatului preferat, apoi va introduce votul in urna. Alegatorul poate introduce in urna si un plic gol, adica un "vot alb", care e luat in calcul cin se stabileste numarul celor care s-au prezentat la urne. Pentru a fi ales din primul tur, un candidat trebuie sa
intruneasca 50% din voturile valabil exprimate in circumscriptie si mai mult de 25% din voturile celor inscrisi in listele de alegatori in circumscriptia respectiva. Acolo unde nu sint intrunite cele doua conditii de nici un alegator se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care pot participa candidatii care au obtinut peste 12,5% din voturi. Este declarat cistigator cel ce obtine cel mai mare numar de voturi.
Avantaje si dezavantaje
Votul uninominal ar avea printre avantaje faptul ca alegatorul isi cunoaste mai bine candidatul, el nefiind obligat sa voteze, ca in sistemul pe liste, si candidati pe care nu-i cunoaste sau in care nu are incredere, iar sistemul este relativ simplu. Cel ales este responsabilizat intr-o masura mai mare, performantele sale si respectarea promisiunilor electorale putind fi mai usor evaluate. De asemenea, permite formarea unei majoritati stabile si a unor guverne puternice. Sint insa si limite ale sistemului. Un partid poate obtine majoritatea mandatelor, desi nu a cistigat cele mai multe voturi la nivel national. Candidatii sai ar putea sa cistige in mai multe circumscriptii la diferenta foarte mica de voturi, dar numarul de voturi pe care le-a primit la nivel national ar putea fi mai mic decit al adversarilor lor, care au cistigat mai putine
circumscriptii. Felul in care sint trasate circumscriptiile are astfel o mportanta deosebita. Acestea ar trebui sa fie echilibrate din punct de vedere demografic, iar numarul de parlamentari ce urmeaza a fi
alesi in fiecare circumscriptie sa fie egal. Un alt dezavantaj ar fi ca aplicarea sistemului "cistigatorul ia totul" face ca cei aflati pe locurile necistigatoare sa fie dezavantajati, voturile primite de ei neputind fi transformate in mandate.
Ce propune Asociatia Pro Democratia
La noi, variantele de scrutin propuse sint in cea mai mare masura mixte, nu uninominale, combinind scrutinul uninominal cu cel proportional. Codul electoral propus de Asociatia Pro Democratia prevede ca alegerea Senatului, a Camerei Deputatilor, a consiliilor judetene si a consiliilor locale (mai putin a celor din localitatile cu populatie mai mica de 15.000 de locuitori) sa se realizeze pe baza unui sistem proportional prin compensare, avind la baza scrutinul intr-un singur tur in circumscriptii uninominale. Jumatate dintre mandate ar urma sa fie cistigate in mod direct, la nivelul circumscriptiilor uninominale respective, de catre candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi in fiecare dintre acestea, iar
celelalte mandate ar urma sa fie repartizate la nivelul circumscriptiei electorale in favoarea unora dintre candidatii care pierd alegerile in circumscriptiile uninominale in care candideaza. Multe din efectele negative ale scrutinului majoritar uninominal ar fi astfel inlaturate, rezultatul alegerilor definind mai bine vointa electoratului, fiind reprezentati si cei care nu au votat candidatul cistigator. în acelasi timp prin introducerea circumscriptiilor uninominale partidele ar fi mai responsabilizate in a-si desemna
candidati de calitate. Mai multe informatii despre sistemele electorale in Uniunea Europeana, dar si despre Codul electoral propus de APD pot fi gasite pe site-ul Asociatiei Pro Democratia, www.apd.ro. Gabriela Obodariu presedinte APD Club Focsani
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
Cum a ajuns primarul orașului Mărășești, Valerică-Dorel Chitic să aibă 3 ani interdicție de a exercita funcția?
De același autor
