O nouă SUPERIMUNITATE: miniştrii vor putea fi ascultaţi doar după ce vor fi anunţaţi.
În februarie 2014 intră în vigoare Noul Cod de Procedură Penală care modifică regimul interceptărilor. Practic, de anul viitor, miniştrii nu vor mai putea fi interceptaţi decât după ce sunt anunţaţi si după ce DNA primeşte un aviz de la Parlament. Chiar şi în cazurile „obişnuite” suspecţii mai întâi vor fi anunţaţi că sunt investigaţi de procurori şi abia după aceea vor putea fi interceptaţi sau filaţi. ”Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă", a declarat şeful DNA, Codruţa Kovesi, pezentă joi seara, la Gândul Live. DNA şi DIICOT au cerut Ministerului Justiţiei să modifice legea până la intrarea în vigoare.
Şefa DNA, Codruţa Kovesi, a declarat joi, la Gândul Live, că o prevedere din noul Cod de procedură penală va face "inutile" interceptările, în condiţiile în care, înainte de a se obţine autorizaţie pentru acestea, persoana vizată în anchetă va trebui înştiinţată că este urmărită penal.
"Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă", a explicat Kovesi.
În 2010 a fost promulgată legea 135, care conţine prevederile Noului Cod de Procedură Penală (CPP), care reglementează activitatea de anchetă a procurorilor în special. Pe lângă introducerea unor instituţii noi, în CPP a fost modificat esenţial şi modul în care se vor dispune interceptările.
Crucial în acest sens este momentul în care un procuror poate dispune interceptarea. Dacă până acum interceptările puteau fi dispuse şi în faza de acte premergătoare, adică înainte de începerea urmăririi penale, noul Cod de Procedură Penală prevede că supravegherea tehnică poate fi dispusă numai după începerea urmăririi penale.
DNA şi DIICOT au solicitat recent Ministerului Justiţiei să modifice Noul Cod de Procedură Penală, astfel încât această iregularitate din lege să fie modificată înainte ca ea să intre în vigoare.
Miniştri parlamentari interceptaţi numai cu aviz
Dacă Noul Cod de Procedură Penală intră în vigoare fără să fie modificat, unul dintre efecte este acela că miniştrii parlamentari vor putea fi interceptaţi numai după ce procurorii primesc aviz de la Parlament. Mai precis, dacă DNA este sesizat că un ministru se pregăteşte să comită o infracţiune, pe noul cod trebuie să înceapă direct urmărirea penală. În cazul ministrului parlamentar, DNA trebuie să ceară avizul Parlamentului. Astfel că ministrul parlamentar va afla că DNA urmează să îl intercepteze. „În privinţa dosarelor în care este necesară o autorizare prealabilă sau îndeplinirea unei alte condiţii prealabile pentru începerea unnăririi penale (spre exemplu în ipotezele în care acuzaţiile privesc miniştri), verificările prealabile nu pot consta în obţinerea unor mandate de supraveghere tehnică, fapt ce este de natură de a constitui o piedică semnificativă 1n desfăşurarea eficientă a anchetelor In astfel de cauze”, se arată într-o analiză a DNA.
Kovesi vorbeşte de o nouă imunitate a miniştrilor
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) spune că, pentru a fi începută urmărirea penală în cazul unui ministru, va fi necesară o aprobare în acest sens venită din partea Parlamentului. Acest lucru, susţine ea, înseamnă că, din acel moment, "practic, investigaţia devine publică".
„Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor. (...) Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil", a explicat procurorul şef al DNA.
Ce efect are legea pe un dosar penal transnaţional
Kovesi a comentat problema interceptărilor şi din perspectiva eficienţei organelor de urmărire penală. "Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile", a spus ea.
„Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicaţiilor”
Totodată, şefa DNA a subliniat că infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, "în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate".
"Nu strigă cineva 'Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!' Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicaţiilor. (...) Nu există niciun dosar făcut exclusiv pe interceptări", a declarat ea, adăugând că un rechizitoriu se întocmeşte prin administrarea mai multor probe.
Codruţa Kovesi a mai spus că a solicitat ministrului Justiţiei modificarea acestui act normativ, menţionând că, deocamdată, nu a primit un răspuns în acest sens. Ea adăugat, în acelaşi context, că la nivelul MJ există un grup de lucru pentru noul Cod de procedură penală, DNA având un reprezentat în acesta.
Efect secundar: teroriştii vor putea fi interceptaţi de abia după ce comit infracţiunea
Un alt efect al intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală vizează chiar şi dosarele de terrorism, se arată în analiza specialiştilor de la DNA şi DIICOT. Potrivit acestei analize există pericolul real ca subiecţii care se pregătesc să comită infracţiuni de terorism să nu poată fi inteceptaţi şi filaţi de procurori decât după ce încalcă legea. Altfel spus, dacă procurorii DIICOT sunt sesizaţi de SRI că un individ se pregăteşte să comită o infracţiune de terorism, procurorul nu va putea să îl fileze sau să îl intercepteze.
Citeşte mai jos analiza specialiştilor DNA şi DIICOT:
Potrivit art. 139 alin. (1) NCPP supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2) ale aceluiaşi articol;
Conform art. 140 alin. (1) NCPP supravegherea tehnică poate fi dispusă numai in cursul urmăririi penale, ceea ce Inlătură posibilitatea procurorilor de a solicita şi obţine de mandate de supraveghere tehnică In cadrul anchetei pro-active determinată de existenţa unor informaţii referitoare la pregătirea comiterii unor infracţiuni grave.
Faţă de această condiţie, procurorii vor trebule să aştepte, chiar în ipoteza existenţei unor informaţii referitoare la pregătirea comiteri unor infracţiuni grave ca acestea să fie săvârşite pentru a putea dispune începerea urmăririi penale şi prin urmare pentru a obţine un mandat de supraveghere tehnică, situaţie care va produce repercusiuni grave atât din perspectiva componentei preventive a activităţii DIICOT (în special în cauzele de terorism), cât şi cu privire la eficienţa acţiunilor ulterioare pentru destructurarea grupurilor de criminalitate organizată.
Predoiu: ”Este o problemă de ajustare tehnică legislativă firească într-un proces de reforma de o asemenea anvergură”
Legea 135 a fost concepută în 2009 de Ministerul Justiţiei, când ministru era Cătălin Predoiu. Contactat de gândul, fostul ministru a explicat că practic a fost vorba de o scăpare la momentul redactării legii. Predoiu a mai adăugat şi că legea 135/2010 a fost concepută cu sprijinul DNA, DIICOT şi a Parchetului General. “Politica penală a Ministerului Justiţiei a fost intotdeauna armonizată cu opţiunile Ministerului Public. De exemplu, la solicitarea DNA infracţiunile de corupţie au fost lăsate în afara Codului Penal. Proiectele au plecat din minister numai după ce au fost discutate cu reprezentanţii Ministerului Public şi avizate de CSM. Mai mult decât atât, proiectul s-a lucrat într-o comisie mixtă care a inclus reprezentanţi ai Ministerului Public, procurori care au redactat direct textele. La acel moment nu au ridicat această problemă. Este, se pare, o solicitare pe care au formulat-o acum. Deci, este o problemă de ajustare tehnică legislativă firească într-un proces de reforma de o asemenea anvergură”, a explicat Cătălin Predoiu pentru gândul.
În 2009 titularul proiectului de lege, cel cea care se ocupa de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, actualul şef al DIICOT. Unele surse au explicat că prevederea din Noul Cod de Procedură au fost modifcate în sensul cerut acum DNA dar în Parlament s-a revenit la forma iniţială.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
Cum a ajuns primarul orașului Mărășești, Valerică-Dorel Chitic să aibă 3 ani interdicție de a exercita funcția?
De același autor
