VIDEO + Foto | Deepfake-ul lovește și în Vrancea: Lecția care a șocat elevi din Focșani despre manipularea digitală
La Școala Gimnazială „Al. Vlahuță” din Focșani, profesorul vrâncean Marian Găloiu a demonstrat cum tehnologia deepfake poate păcăli chiar și privirile atente, într-o lecție-surpriză despre pericolele din mediul online.
Practic, „deepfake” înseamnă conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, adică înregistrări video sau audio care arată și sună ca și cum ar fi reale, însă, de fapt, nu au existat.
DEEPFAKE – NOUA CAPCANĂ DIGITALĂ CARE PUNE ÎN PERICOL ÎNCREDEREA PUBLICĂ
Un reportaj despre cum tehnologia poate manipula emoțiile și despre lecția surpriză predată azi elevilor de la Școala Gimnazială „Al. Vlahuță” Focșani.
Într-o lume dominată de rețele sociale, unde informația circulă cu o viteză greu de imaginat, oamenii sunt din ce în ce mai expuși unor forme sofisticate de manipulare. Una dintre cele mai periculoase tehnici moderne este deepfake-ul, o tehnologie bazată pe inteligență artificială care creează imagini, filmulețe sau chiar voci ce par absolut reale — dar nu sunt.
Ce este deepfake-ul și cum se manifestă pe rețelele de socializare
Deepfake-ul folosește rețele neurale pentru a “lipi” fețe, a sintetiza voci sau a modifica scene video astfel încât rezultatul final să fie extrem de credibil. Pe Facebook, TikTok, Instagram sau YouTube circulă zilnic mii de astfel de materiale, multe dintre ele fiind create cu scopul de a manipula, a induce în eroare sau a obține bani de la oameni impresionați de povești fabricate.
Problema majoră este că majoritatea utilizatorilor nu își dau seama că ceea ce văd nu este real. Emoțiile înving logica, iar oamenii tind să creadă ce pare autentic, mai ales dacă materialul prezintă suferință, copii, bătrâni sau situații dramatice.
Cum pot oamenii verifica autenticitatea unei postări
Specialiștii recomandă câteva verificări simple, dar esențiale, înainte de a crede sau distribui un conținut:
- Cine a făcut postarea? Verificați pagina sau contul. Este unul real, vechi, cu activitate normală, sau pare creat recent?
- Este contul românesc sau administrat din altă țară? Multe conturi folosesc nume românești, dar provin din state străine.
- Există știrea în presa reală? Dacă postarea pretinde că a apărut într-un ziar local sau național, căutați articolul real.
- Imaginea sau filmul prezintă semne ciudate? Anomalii ale feței, mișcări nenaturale, umbre incoerente, fundaluri deformate, litere deformate pe panouri sau haine.
- Mesajele emoționale exagerate sunt un semnal de alarmă — escrocii cunosc puterea empatiei.
Lecția surpriză de la Școala Gimnazială „Al. Vlahuță” Focșani
Luni 8 decembrue 2025, elevii școlii au avut parte de o lecție specială susținută de profesorul Marian Găloiu, dedicată înțelegerii fenomenului deepfake. Totul a pornit cu prezentarea unui caz aparent real: povestea emoționantă a lui Andrei de la Școala nr. 12, un copil cu un frate și două surori, crescuti de bunica lor bolnavă. Filmulețul și fotografia prezentate elevilor păreau surprinse în Piața Unirii din Focșani. În imagini, băiatul si frații lui împingeau un cărucior cu pet-uri reciclabile prin Piața Unirii, pet-uri adunate de prin coșurile de gunoi din zonă. Ei nu cerșesc. Sunt demni și învață bine la școală.
Impresionați, copiii au reacționat imediat. Unii au donat bani, alții rechizite sau alte obiecte utile, convinși că ajută un copil aflat în dificultate.
Abia după această etapă, profesorul le-a dezvăluit adevărul: Andrei nu există. Cazul fusese creat integral cu ajutorul inteligenței artificiale. Nici filmulețul, nici imaginea, nici povestea nu erau reale.
„A fost o lecție grea, dar necesară. Vă dați seama cât de atent a trebuit să mă comport pentru ca elevii să nu-și dea seama că totul este fals. Dar tocmai asta a fost ideea: să le arăt cât de ușor pot fi manipulați dacă nu verifică informația. Totuși, este de apreciat empatia de care au dat dovadă”, a declarat profesorul Marian Găloiu.
Pentru a înțelege mai bine diferența dintre imagini reale și cele generate de AI, elevii au completat un chestionar online pe www.detectivulai.ro , unde au avut de analizat fotografii și videoclipuri, încercând să descopere care sunt autentice și care sunt deepfake.
Unele exemple au stârnit râsete, altele uimire, dar cu toții au recunoscut la final că experiența i-a învățat să fie mai vigilenți.
În România, fenomenul deepfake a devenit „la modă”. Zeci de mii de persoane cad zilnic în plasa escrocilor sau a „roboților” care administrează conturi false, folosind materiale create cu inteligență artificială pentru a provoca emoție și a scoate bani de la cei de bună-credință.
„Mă bucur că elevii mei au înțeles mesajul. Sper ca, în urma lecției de azi, să fie mult mai atenți și să nu mai pice în plasa celor care promovează imagini și povești false în diverse scopuri”, a mai spus profesorul Găloiu.
În concluzie, deepfake-ul reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale erei digitale. Educația, vigilența și verificarea surselor sunt singurele arme reale împotriva manipulării online. Iar lecțiile ca cea de azi, din Focșani, sunt un pas important în formarea unei generații capabile să distingă adevărul de ficțiune.
Mircea Pavel
