Un articol grozav depre școală și profesori, scris în cunoștință de cauză de Ana-Maria Rusu din Vrancea, unul din profesorii Merito 2018
Când aveam vreo șapte ani credeam că în lume există cinci puncte cardinale: Nord, Sud, Est, Vest și Rest. Cum Rest? Foarte simplu, eu auzeam la radio la rubrica meteo o doamnă care spunea că „va ploua în Vest și va fi soare în Rest”. Când doamna învățătoare ne-a predat lecția cu punctele cardinale, eu am completat-o imediat, fericită că le știu pe toate cinci și că sunt deșteaptă. Colegii mei au început să râdă că na, chiar era amuzant, dar doamna mi-a spus: „Măi, Ana, măi, ce imaginație bogată ai și ce creativă ești, fată. Te admir!”.
Ana are profesori
Compunere
Bună, sunt Ana, sunt elevă și-mi place tare să fiu văzută. Îmi place ca profesorii și colegii să știe că sunt prezentă, chiar dacă nu am note așa de mari, sunt cam de 8, așa, nu învăț chiar la toate și nu sunt cea mai cuminte fată din clasă. Nu, nu îmi doresc să fiu populară, ci doar să fiu vizibilă, luată ca atare și uneori complimentată. Sunt elevul acela care e cu mâna sus, deși nu știe răspunsul exact, care în minte face asocieri cu concepte din afara lecției, care aduce completări (uneori prostești) în timpul orei, cel pe care nu-ți mai vine să-l pui să răspundă, pentru că sigur zice o tâmpenie și care (cel mai important) nu lipsește, nu se îmbolnăvește niciodată.Sufăr ca un câine rănit când primesc o notă pentru ceea ce par și nu pentru ceea ce sunt, când observ nedreptate în notare și atitudine, iar asta mă îndârjește teribil. Nu-mi pasă absolut deloc de note, îmi știu locul și nu mă validează nici un 4 la mate și nici un 10 de la geografie (deși geografia e chiar grozavă). A, scriu cele mai frumoase compuneri din clasă, iar doamna de română știe asta.
Profesorii mei sunt oameni normali. Alții nu știu și nu am cum să compar. E drept, nu prea seamănă cu învățătoarea mea, care e absolut grozavă; ea m-a îndemnat să merg la școala de muzică pentru că sunt talentată. Mi-a zis că e un mare har; în fața ei nu mă simțeam prost atunci când aduceam vreo completare în ore. Știam din privirea ei cât pot „să mă întind” și știu că mă iubea tare de tot, deși nu eram cea mai bună din clasă. O vreme m-am gândit că poate de asta m-a îndemnat către muzică, dar nu cred că e adevărat.
Citiți întreg articolul publicat pe site-ul scoala9.ro scris de profesoara Ana- Maria Rusu care predă educație muzicală la Școala Gimnazială ”Anghel Saligny” și Colegiul Național ”Unirea” Focșani, accesând titlul alăturat:Good prof, bad prof. „Pentru că tu, Ană, ești un alt soi de student”