Educație

Vrăji de ursită, tradiții și obiceiuri de Sf. Andrei păstrate în Vrancea

Janine VADISLAV
29 nov 2018 1055 vizualizări

„În seara de Sfântul Andrei, spiritele rele se ascund la căldură, în casă. Din bătrâni ştim că trebuie să întoarcem toate vasele, oalele, castroanele şi cănile cu gura în jos, să nu aibă unde să se ascundă vârcolacii”.

Pe 30 noiembrie  este sărbătorit Sfântul Andrei Ocrotitorul României, dar şi Apostolul lupilor. Se spune că era fratele Sfântului Petru şi amândoi au fost pescari alături de tatăl lor. Înainte de a deveni ucenic al lui Cristos, Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul. Dorinţa de a-L urma pe Cristos se naşte în momentul în care Sfântul Ioan rosteşte cuvintele, „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29). Dar chemarea sa la apostolie se face mai târziu şi ne este spusă de Sfântul Evanghelist Matei, „Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei lăsând mrejele, au mers după El..."

Există însă şi numeroase tradiţii populare legate de Sfântul Andrei, una mai frumoasă decât alta, de o mare bogăţie a detaliilor care fac deliciul celor care ascultă şi cred...

Se spune că în Noaptea Sfântului Andrei, sau Noaptea strigoilor, spiritele morţilor ies din morminte şi împreună cu strigoii se iau la bătaie pe la hotare, la  răspântii de drumuri şi alte locuri necurate. Bătăile cumplite cu limbile de la meliţe şi coasele furate din curţile gospodarilor, ţin până la cântatul cocoşilor când totul se linişteşte, duhurile morţilor se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor vii se întorc în trupurile şi paturile părăsite fără ştirea lor. În această noapte oamenii sunt în mare primejdie, dacă nu-şi iau măsuri de apărare. Se spune că în noaptea Sfântului Andrei lupii încep a vorbi cu grai de om, spunând lucruri de-a dreptul înfiorătoare, iar cei care au nenorocul de a fi atacaţi de ei se vor transforma în vârcolaci.

În satele vrâncene nici nu se lasă bine înserarea şi gospodarii se pregătesc să-şi protejeze casa, familia şi animalele din ogradă. Conform tradiţiei vechi de sute şi sute de ani, se face cruce şi se ung cu usturoi uşile, geamurile şi toate locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă. Şi cenuşa caldă e scoasă din sobă, să nu se poată să se ascundă strigoii la căldură.

În satul Ireşti, doamna Margareta, care ţine cu sfinţenie aceste obiceiuri, spune că această seară este una de sărbătoare, când se adună toate rudele.

„În seara de Sfântul Andrei, spiritele rele se ascund la căldură, în casă. Din bătrâni ştim că trebuie să întoarcem toate vasele, oalele, castroanele  şi cănile cu gura în jos, să nu aibă unde  se ascunde vârcolacii”.

- De la cine ştiţi, la cine aţi auzit? întreb.

„Eu ştiu de la părinţii mei, de la mama mea, de la bunici”, mai spune doamna Margareta.

Mătuşa Catrina, trecută bine de 80 de ani, care a văzut şi auzit multe la viaţa dumneaei, povesteşte cum era pe vremuri de Sfântul Andrei.

„Dam cu usturoi  la ţâţâna uşilor, pe la porţi, la vite şi lipeam gura la sobă...”

- De ce lipeaţi gura la sobă? întreb.

„Aşa era obiceiul de la bătrâni, să nu se ascundă strigoii la căldură în vatră.”

Pe 30 noiembrie, singura dată din an, lupul îşi poate îndoi gâtul ţeapăn devenind mai sprinten, aşa prada nu mai are scăpare. În zona de munte a Vrancei, unde lupii dau târcoale satelor, tot anul, dar mai ales iarna, animalele sunt adăpate cu apă în care s-au turnat şi câteva picături de agheasmă, iar în mâncare se pune busuioc. Domnul Vasile  s-a hotărât să-şi înveţe nepotul care sunt obiceiurile şi cum trebuie ţinute.

„Punem busuioc, ca să îndepărteze animalele sălbatice, iar în apă punem agheasmă. Unde-i găleata cu apa?”

„Acuma o aduc”, spune Ionuţ pornind în fuga mare spre pompa de apă.

„Fuguţa la găleata cu apă..., îl zoreşte domnul Vasile. Uite, aşa pun agheasma, bagă la cap!” Anul care vine tu o să faci acest ritual.

„Da sunt mare de acum, ştiu  ce am de făcut”, spune băiatul.

Domnul Vasile vântură fânul care se amestecă cu firele de busuioc şi aerul se umple de sfinţenie. Pale, pale, fânul se aşează în iesle, iar animalele sunt îndemnate cu blândeţe. „Hai şi mănâncă, să vă păzească tot anul de animalele sălbatice şi de rele. Aşa-i în seara de Sfântul Andrei” .

Apoi stăpânul casei face o cruce mare cu usturoi pe uşa grajdului.

„În noaptea asta lupii vorbesc între ei şi se sfătuiesc cum să facă  să ne mănânce animalele...”

„Şi noi, ce facem? întreabă Îonuţ.

„Facem Sfânta Cruce, pentru că crucea ne apără animalele”, mai spune domnul Vasile.

Când s-a înnoptat bine, ceata de fete şi de băieţi porneşte spre casa în care o fată, care a împlinit 14 ani, îşi face pe ursită.

În odaia unde se va face ritualul, intră doar fetele. Într-un pahar curat ca lacrima se toarnă apă neîncepută, adusă de la izvor. În pahar se dă drumul unui inel sfinţit la biserică, pentru logodnă. De o parte şi de alta a paharului se aşează două lumânări aprinse. Bianca, aşa o cheamă pe fată, lasă să-i cadă inelul în pahar. În mijlocul inelului, dacă are noroc, îşi va vedea ursitul.

„Fetelor. am nişte emoţii, şopteşte Bianca.

„Da pe cine crezi că vei vedea, întreabă o codană curioasă, pe Mihai?”

La lumina lumânărilor, fetele aşteaptă să apară chipul celui ursit. Bianca îl  vede prima.

„Doamne, ce frumos e!” spune fata cu chipul transfigurat de emoţia momentului.

„Îl cunoşti?” întreabă Nicoleta.

„Nu-l cunosc, nu-i de la noi din sat.

„Dar îţi place de el?”

„Da”, şopteşte Bianca, moment în care băieţii dau năvală în odaie şi vraja se risipeşte.

„Haideţi, fetelor, aţi spus că e petrecere”, se amuză Ionuţ, ceva muzică, avem?

Afară e noapte geroasă, parcă ar fi în miezul iernii şi cerul e înnorat. Din bătrâni se spune că dacă în noaptea de Sfântul Andrei cerul este senin, iarna care vine va fi una blândă, daca cerul e înnorat şi bate vântul, iarna va fi geroasă şi cu zăpadă multă.

(Janine  VADISLAV )

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.