Educație

Simion Mehedinți, elev al Liceului „Unirea” din Focșani

Ziarul de Vrancea
7 ian 2020 2892 vizualizări
Simion Mehedinți-elev
Simion Mehedinți-elev

În toamna anului 1885, Simion Mehedinţi (Fig. 1), în vârstă de 17 ani neîmpliniţi, se înscrie la Liceul „Unirea” din Focşani. Cel mai important liceu din această parte a ţării, cu o vechime de două decenii la acel moment, organiza, prin directorul său Dimitrie F. Caian, în data de 24 ianuarie 1886, prima „festivitate instituită în onoarea lui” 1) .

În registrul matricol 2) au fost înregistrate următoarele date personale: Mehedinţ Simeon, născut la 19, luna Octombrie, anul 1869, în comuna Soveja, plasa Zăbrăuţi, judeţul Putna, Fiu al D-lui Nicolae Mehedinţi, de profesie agricultor, şi al D-nei Voica Mehedinţi, domiciliul părinţilor sau corespondentului Strada Unirea No. 42 (Fig. 2). Eroarea în privinţa datei de naştere, 19 octombrie 1869, în loc de 16 octombrie 1868, a persistat pe tot parcursul studiilor din ţară şi din străinătate3).

Tatăl, Neculai Mehedinţi, nu era doar agricultor, ci şi dascăl la biserica din Soveja, acolo unde bunicul său, Radu Mehedinţu (preot), şi alţi strămoşi „au fost mereu legaţi de slujba bisericească” 4).

Mama, Voica Mehedinţi, - „simbolul eternităţii” 5), trece la cele veşnice când viitorul geograf avea numai 9 ani şi era elev în satul natal. În anul 1916, cu prilejul semicentenarului Liceului „Unirea”, profesorul V.V. Haneş consemna în istoricul liceului că „e demn de remarcat că în acest an (1885-1886 n.n.) s-a înscris în cl. V-a a liceului nostru, venind cu 4 clase de seminar, şi elevul Mehedinţi Simion, devenit astăzi distinsul profesor universitar şi una dintre cele mai luminate minţi ale vieţii noastre intelectuale şi politice”

Foto.Simion Mehedinți , elev 

Instituţia de învăţământ, cu o vechime de două decenii, tocmai se transformase, cu un an înainte, din Gimnasiu în Liceu, prin înfiinţarea pentru a treia oară a clasei a V-a. Din anul 1881, liceul funcţiona în imobilul (fig. 3) de pe Bulevardul Şcoalelor, nr. 31 (colţ cu strada Liceului), în prezent sediul Arhivelor Naţionale Vrancea (Bulevardul Dimitrie Cantemir, nr. 19, colţ cu strada Mihail Kogălniceanu). Liceul şi-a desfăşurat activitatea în acea clădire până în anul 1900 când se va muta în actualul imobil din strada Cezar Bolliac, nr. 15. Corpul profesoral era format din 16 profesori: 7 titulari şi 9 suplinitori. În anul şcolar 1885-1886, cele 6 clase totalizau un număr de 188 de elevi, dintre care numai 15 în cursul superior: 7 școlari în clasa a V-a și 8 în clasa a VI-a 7) . Obiectele de studiu (fig. 4) din acel an şcolar erau următoarele: Istoria, Limba Franceză, Limba română, Limba latină, Limba germană, Matematică, Fizică, Limba Elină, Muzică, Desen, Gimnastică şi Instrucţie militară (numai în aprilie şi mai). Din lista disciplinelor lipseşte tocmai geografia care „era un fel de paria în programă – singurul studiu ce nu trecea de nivelul claselor gimnaziale (adică o disciplină didactică, potrivită numai pentru copii)”8). 

În cursul anului şcolar, din septembrie şi până în mai, profesorii acordau în fiecare lună o notă pentru studiu şi una pentru purtare. De asemenea, pe parcursul anului, erau trei lucrări scrise9), precum şi un examen final, în luna iunie, atât scris, cât şi oral. Elevul Simion Mehedinţi obţine cele mai bune medii anuale la disciplinele umaniste şi limbile străine: Istorie (9), Limba română (8,59), Limba Franceză (8,50), Limba Latină (8,34), Limba germană (7,09), Limba elină (8). Având în vedere că în anii anteriori trecuse prin şcoli „unde ştiinţele exacte nu se bucurau de prea multă preţuire”, obţine medii mai mici la Fizică (7,69) şi la Matematică (6,60). Paradoxal poate, întâlnirea cu matematica şi minunatul său profesor, Savel Rahtivanu, este cea mai cunoscută consemnare legată de anul şcolar petrecut la Liceul „Unirea”. În cartea de amintiri şi mărturisiri „Premise şi concluzii la Terra” (1946) Simion Mehedinţi notează: „Mare noutate pentru fostul seminarist, înşirarea în chip de versuri a unor formule cu mulţi x, y, z şi alte valori simbolice. Câtă mulţumire – nu numai pentru minte, dar şi pentru ochi – să poţi simplifica iute şi degrabă încâlceala operaţiunilor algebrice, prin metode „elegante”. O clădire de ecuaţii, încărcate de fracţii cu cifre, litere şi radicali crăcănaţi unii peste alţii, ca acrobaţii pe trapezele de la circ ... Şi, cât te-ai şterge la un ochi, din tot calabalâcul nu mai rămâne decât o fracţie cât o viespe ori câteva cifre pe lângă x, y şi z. Dar interpretarea grafică a ecuaţiilor prin curbe de toată frumuseţea! N-am jucat niciodată biliard, dar am privit pe alţii jucând şi cred că numai la figurile pe care le fac bilele pe postavul cel verde şi neted poate avea cineva satisfacţii atât de repezi şi depline, ca la dezlegarea problemelor de algebră şi geometrie ... ”. 

Savel Rahtivanu, proaspăt absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Matematice din Iaşi, (promoţia 1884), fusese numit profesor suplinitor la Liceul „Unirea”, prin Ordinul Ministrului, nr. 9727 din 6 septembrie 188410). Tânărul profesor de matematici 11), cu numai un deceniu mai în vârstă decât elevul S. Mehedinţi, preda o disciplină care conducea detaşat în ceea ce priveşte numărul de elevi declaraţi corigenţi sau repetenţi. Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea liceului, Simion Mehedini a avut ocazia să-şi arate recunoştinţa faţă de profesorul său iubit, prezent la manifestări, într-un laudatio publicat în Dumineca Poporului, ziar pe care îl înfiinţase şi pe care îl conducea: „Te văd parcă şi acum, sever cu noi, dar drept şi cu o fineţe sufletească cum numai la făpturile feminine se nimereşte câteodată. Cu o privire totdeauna senină, cu gesturi potolite, dar expresive, care vorbeau ochiului nostru ca şi cuvintele, clarificând demonstrarea la tablă. Ne-ai fost nouă tuturor şi îndeosebi mie, celui ieşit din pădurile Sovejei, cel dintâi model de om superior.” 12) Influenţa modelului a fost atât de puternică încât, la terminarea liceului, „urmând celui mai adânc îndemn al inimii, când s-a văzut deplin liber, studentul s-a înscris la matematici.”13) Pentru Simion Mehedinţi, clasa a V-a a însemnat debutul scriitoricesc, echilibrând munca asiduă, dar plăcută de la matematică. Mărturiseşte acest fapt în „Premise şi concluzii la Terra” (1946): „... într-o zi de  lapoviţă mare, când nu era chip de ieşit nici până în curte, cel silit să facă compoziţii (urât cuvânt şi urâtă amintire) s-a trezit scriind pe caiet o povestire de la munte.

Ce cuprindea, Dumnezeu știe; în amintire a rămas doar atâta că era vorba tot de o vânătoare, măcar că povestitorul nu stricase până atunci nici un dram de praf, iar la puşca lui taică-su, atârnată în cui, se uitase doar pentru codița de iepure, pusă la cocoş, ca să ţină petiţa uscată. Acela a fost începutul îndemnului spre scris, repede pornit, repede părăsit, - era doar anul când dăduse băiatul de profesorul cel bun de matematică şi când numai doi din toată clasa dezlegaseră o problemă încâlcită din algebra lui Bertrand14). ”Liceul „Unirea” găzduieşte, în data de 18 aprilie 1886, o conferință despre literatură, a tânărului om politic Nicolae N. Săveanu. Ziarul local „Adeverul” menționează faptul că „junele conferenţiar şia pus multă silinţă, a dat foarte multe probe de adânci cercetări şi critici de mult spirit, precum şi de frumosul talent oratoric cu care este înzestrat; însă, ar trebui toată vorbirea să fie imprimată pentru a servi ca model şi altor spirite june, hotărâte a pleca pe câmpul literar, spre a nu rămâne asemenea lucrări, aşa de talentate la spatele uitărei.”15) Vineri, 6 iunie 1886, au început examenele pentru finele anului şcolar 1885-1886. Mai mult de jumătate dintre elevii Liceului „Unirea” au rămas repetenţi ori s-au retras în cursul acelui an. Directorul Dimitrie F. Caian constată că „programa studiilor a fost prea încărcată în raport cu vârsta elevilor, cu desvoltarea lor fizică şi intelectuală; iar orele de lecție ale diferitelor obiecte de studii au fost astfel reduse încât profesorii abia reuşesc a parcurge materiile fără ca să rămână timp de repetire” 16) . La clasa a V-a, dintre cei 7 elevi17), numai 3 sunt declaraţi promovaţi: Simeon Mehedinţ, Dimitrie Mihăileanu, Christea Misir; alţi 3 sunt corigenţi la matematică: Nicolae Deciu, Herşcu Raff, Petru Ghionea, ultimul, în final, este declarat repetent, iar un elev abandonează şcoala (George Borca) 18). Toţi cei 3 elevi promovaţi solicită transferul la sfârşitul anului şcolar. Pe Christea Misir, îl regăsim printre absolvenţii Liceului „Laurian” din Botoşani, promoţia 1889-1890 19) . La sfârşitul anului şcolar 1885-1886, cu media generală 8,13 şi media la purtare 7,84, Simion Mehedinţi primeşte premiul I cu cunună. Duminică, 29 iunie 1886, a avut loc festivitatea de premiere a elevilor Liceului „Unirea” şi a elevelor Școlii de Fete, Nr. 2, în prezenţa prefectului I. Georgescu şi a primarului N. Săveanu. Dintre cele două ziare locale „Adeverul” 20) şi „Viitorulu”, numai cel din urmă consemnează pe larg modul în care s-a desfăşurat serbarea de final de an şcolar. După intonarea imnului, au urmat discursurile doamnei director a şcolii de fete şi cel al directorului liceului, ambele „bine studiate” şi „ascultate cu multă plăcere” 21). Surpriza neplăcută22) a venit din partea prefectului şi, respectiv, a primarului, care nu au adresat nici un cuvânt tuturor celor prezenţi (elevi, profesori, părinţi), „purtarea dlor denotă capacitatea, intențiunea şi interesul ce are pentru instrucţiune... persoane a căror sprijin moral este zero, față de cel mai mare interes, de interesul culturei junimei noastre.23)” Referitor la această festivitate de premiere, şapte decenii mai târziu, Simion Mehedinţi consemna în însemnările sale zilnice: „Am considerat premiile ca un mijloc de spurcare a sufletului copilăresc.

Începând din clasa a 5-a, am dat cununa unui băieţel care sta la uşă (fără să mă gândesc ce fac), apoi n-am mai luat parte la premii.24) ” A doua zi se întocmea şi procesul verbal 25) prin care Simion Mehedinţi părăsea Liceul „Unirea” primind un certificat cu toate notele: „Astăzi 30 Iunie 1886, elevul Mehedinţi Simeon părăsind acest liceu, a primit certificatul cu toate notele sale trecute la partida sa în această matricolă, drept care partida numitului elev se închide astăzi. Director D. F. Caian, Secretar Şt. Vasileanu”. Din toamna anului 1886, Simion Mehedinţi este elev la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti, a patra „loterie a vieţii” sale.

Prof. dr Răzvan SĂCRIERU

1) „Adeverul”, anul III, nr. 6, Focşani, luni 27 ianuarie 1886, p. 2. 2) Arhivele Naţionale Vrancea, Fond Liceul „Unirea”, nr. 13, Registrul matricol 1885-1886, p. 283. 3) A se vedea Gheorghiţă Geană, Studiu introductiv, în vol. S. Mehedinţi, Civilizaţie şi cultură, Editura Trei, 1999, p.5. 4) S. Mehedinţi, Caiete, vol. II, Editura Terra, Focșani, 2015, p. 53 5) Idem, Caiete, vol. III, Editura Terra, Focşani, 2016, p. 27

6) V.V. Haneş, 50 de ani dela înfiinţarea Liceului Unirea, Focşani, 1916, p. 57 7) Ibidem, p. 57

8) Simion Mehedinţi, Premise şi concluzii la Terra, Ediția a II-a, Editura Enciclopedică, 1994, p. 476 9) Mai puţin la muzică, desen, gimnastică

10) Horia Dumitrescu, Ionuț Iliescu, Foști profesori ai Liceului „Unirea” din Focșani, Editura Pallas, Focşani, 2016, p. 73. 11) Astfel semnează profesorul Savel Rahtivanu cuvântul introductiv al publicației „Fărimituri ...” cu prilejul Serbărei Jubileului de 60 de ani a Liceului „Unirea” Focşani, Tipografia Cartea Putnei, 1926, p. 5. 12) „Dumineca Poporului”, Anul X, nr. 7-8, duminică, 14 februarie 1926, p. 1. 13) Simion Mehedinţi, op. cit., p. 475

14) Ibidem, p. 583. 15) „Adeverul”, an 3, nr. 19, Focșani, duminică 20 aprilie 1866, p. 2. 16) V.V. Haneş, op. cit., p. 55-56. 17) Efectivul de elevi la această clasă s-a redus pe parcursul anilor şcolari astfel: clasa a II-a, an şcolar 1882- 1883, 35 de elevi înscrişi, printre care și viitorul academician Gheorghe G. Longinescu; clasa a III-a, an şcolar 1883- 1884, 26 de elevi înscrişi; clasa a IV-a, an școlar 1884-1885, 18 elevi înscrişi. 18) Arhivele Naționale Vrancea, Fond Liceul „Unirea”, nr. 13, Registrul matricol 1885-1886. 19)Sursa:http://laurian.ro/wordpress/wp-content/uploads/2013/06/TABLOUL-ABSOLVENTILOR1869_1999.pdf, consultată în data de 23 iulie 2018. 20) Publicaţie locală care obişnuia să consemneze evenimentele şcolare petrecute la Liceul „Unirea”. Este de remarcat faptul că în data de 11 iunie 1886, directorul D. F. Caian notifică ziarul cu privire la retragerea sa din comitetul de redacție. 21) „Viitorulu”, an I, nr. 2, duminică 6 iulie 1886, p. 1. 22) Această situaţie s-ar putea explica prin tensiunile politice dintre prefect şi primar care se vor finaliza, după câteva zile, prin numirea primarului N. Săveanu în funcţia de prefect al judeţului Putna.

Bibliografie

Dumitrescu H., Iliescu I. (2016), Foşti profesori ai Liceului „Unirea” din Focşani, Editura Pallas, Focşani, 490 p. Haneș V. (1916), 50 de ani de la înființarea Liceului Unirea, Focşani, 76 p. Mehedinţi S. (1992), Scrieri despre educaţie şi învăţământ. Antologie, Editura Academiei Române, Bucureşti. Mehedinţi S. (1940), Premise şi concluzii la Terra, Ediţia a II-a, Editura Enciclopedică, 629 p. Mehedinţi S. (1999), Civilizaţie şi cultură, Editura Trei, Bucureşti, 385 p. Mehedinţi S. (2015), Caiete, vol. II, Editura Terra, Focşani, 525 p. Mehedinţi S. (2016), Caiete, vol. III, Editura Terra, Focşani, 293 p. * * * Arhivele Naţionale Vrancea, Fond Liceul „Unirea”, nr. 13, Registrul matricol 1885-1886. * * * Publicaţia „ Adeverul”, an 3, nr. 19, Focșani, duminică 20 aprilie 1866, p. 2 * * * Publicaţia „Viitorulu”, an I, nr. 2, duminică 6 iulie 1886.

În documentul atașat puteți citi articolul în formă PDF


Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.