Scriitoarele vrâncene Constanța Cornilă și Geanina Bîrlădeanu, noi apariții editoriale
Scriitoarele vrâncene Constanța Cornilă și Geanina Bîrlădeanu, noi apariții editoriale prezentate la Cenaclul „Dimitrie Dăscălescu” din Focșani.Cultura vrânceană continuă să se afirme: volume de poezie, proză și critică literară semnate de două autoare apreciate vor fi prezentate într-o sărbătoare literară organizată la Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” din Focșani
Apariții editoriale
Deși au trecut doar două luni și jumătate din noul an 2026, unii dintre membrii Cenaclului Dimitrie Dăscălescu s-a dovedit extrem de sârguincioși și, deja, își adună roadele literare bucurându-ne sufletul cu alte apariții editoriale. Ne face deosebită plăcere să evidențiem două scriitoare despre care am mai scris și cu alte ocazii: Constanța Cornilă și Geanina Bîrlădeanu.
Scriitoarea Constanța Cornilă aduce în atenția iubitorilor de poezie volumul intitulat sugestiv Atomul magic, apărut la Editura salonul Literar încă de la sfârșitul anului 2025. Volumul amintit vine să confirme ceea ce domnul Culiță Ioan Ușurelu, directorul Editurii Salonul Literar, remarca pe bună dreptate: „Cunoscută ca doamnă a literaturii vrâncene, poeta Constanța Cornilă scrie permanent atât poezie cât și proză, eseuri, critică literară, jurnal etc. Deși de cele mai multe ori scrie în „dulcele stil clasic”, autoarea volumului Atomul magic nu refuză noutățile estetice ale generațiilor de astăzi. Din acest motiv afirm, știind sigur că nu greșesc: poezia sa este mai degrabă atemporală, o poezie a cuvântului devenit deja candoare, grație, bucurie, simbol, iar trăirile surprinse au un mister și o intensitate ieșite din comun”. Deși volumul este împărțit în două capitole, se caracterizează prin unitate și armonie rezultată din comuniunea temelor și a surselor de inspirație: iubirea, trecerea ireversibilă a timpului, destinul, credința, dragostea pentru cultură și carte etc. Poezia Constanței Cornilă, cuprinsă în Atomul magic, dar și în alte volume anterioare, este scrisă din inimă și este adresată altor inimi care vibrează la accentele actuale ale unui lirism postmodernist. În viziunea poetei, poezia este zbor și muzică a sferelor, dar și un farmacon, cum îi place să afirme, pentru tarele societății. Nu întâmplător, Constanța Cornilă alege ca motto pentru acest volum cuvintele poetului Ion Mureșan: „Într-o societate bolnavă, poeții sunt anticorpi sociali, care neutralizează răul”. În post scriptum, doamna poeziei vrâncene ne descifrează sensul unora dintre simbolurile prezente în versurile sale. Astfel, „Atomul magic” înseamnă „iubire, rațiune, iertare și izbândă”.
Cel de-al doilea volum al Constanței Cornilă, apărut la începutul acestui an la Editura Salonul Literar, este intitulat Ancora glumelor (Povești). Acesta cuprinde proze scurte sau povești cu tâlc prin care autoarea radiografiază și, în același timp, satirizează imperfecțiunile unei societăți cu valori răsturnate îndemnându-ne să facem haz de necaz sau, după caz, să încruntăm ridurile frunții și să ridicăm colțurile gurii.
Geanina Bîrlădeanu aduce în atenția cititorilor două noi volume: Pergamente abisale și Autoreferențialitate și autoexil în proza lui Norman Manea. Pergamente abisale, volum apărut la Editura Papirus media în 2025, este alcătuit dintr-o varietate de forme și genuri literare: meditații, descântece, sonete, pasteluri, elegii, ode, catisme etc. Catismele (rugăciune citită șezând): Catisme de Evă, Catisme florale, Catismele anotimpurilor, Catisme rurale, Catisme eminesciene, Catisme din Legea iubirii, reprezintă axul central al volumului amintit, ce creionează temele în jurul cărora autoarea gravitează: condiția femeii, iubirea, trecerea ireversibilă a timpului, rolul creației etc. Profesor dr. Paraschiva Buciumanu, referindu-se la poeziile din acest volum, spunea că „sunt adevărate căi de acces către universul interior al autoarei, locuit de chipuri dragi și marcat de visuri, de gânduri, de nostalgii, dar și de incertitudini sau temeri”. Volumul Pergamente abisale, al cărui titlu ne poartă prin vremuri străvechi ce-și trimit rădăcinile profunde până în cotidian, ne introduce într-o lume vibrantă de care ne desprindem cu greu. De altfel, întreaga poezie a Geaninei Bîrlădeanu pare o adevărată sărbătoare cu bogate itersii religioase ce te obligă să-i observi veșmintele noi, grațioase, cochete de o frumusețe tainică, mereu altele în funcție de anotimpul stărilor poetice.
Autoreferențialitate și autoexil în proza lui Norman Manea, așa cum arată autoarea în introducerea cărții, „își propune să scoată în evidență modul în care conceptul de exil are denotații duale în entitatea scriitorului cu ajutorul cărora se construiesc și reconstruiesc identități perceptibile, atât cu exterior vizibil, cât și interior asumat”. Volumul este structurat pe trei capitole. În primul capitol este prezentată biografia scriitorului Norman Manea cu accent pe creația literară valorizată prin premiile primite și prin traducerea în numeroase limbi, Norman Manea fiind cel mai premiat și cel mai tradus scriitor român, pentru că deși de origine evreiască, născut în Bucovina, cum însuși recunoștea: „Eu oriunde merg mă recomand- Norman Manea- scriitor român”. Cel de-al doilea capitol prezintă, printre altele, Exilul și autoexilul psihologic și prozaic în opera normaniană în antiteză cu alți scriitori exilați români precum și strategiile discursive utilizate de autor în opera sa cu accent pe limbajul esopic și jocul măștilor. Capitolul al treilea propune o viziune aplicativă, din perspectiva autoarei, asuprea a două dintre creațiile lui Norman Manea: Întoarcerea huliganului și Vizuina. Roman autobiografic, tradus în 15 limbi cu tot atâtea titluri, Întoarcerea huliganului este axat pe drumul inițiatic parcurs de autor, începând cu nașterea sa în 1936 și continuând cu atrocitățile celui de-al doilea război mondial, cu referire la deportarea evreilor din Bucovina și a familiei sale în Transnistria, precum și cu ororile unui regim politic totalitar impus dinspre răsărit, în care de multe ori cel mai bun prieten îți devine cel mai mare dușman, în care cenzura devine un factor distructiv pentru un scriitor, care în ultimă instanță te obligă la rezistență prin renunțarea la tot și alegerea opțiunii de a o lua de la început într-un alt spațiu, cel al autoexilului.
În ceea ce privește romanul Vizuina, Geanina Bîrlădeanu subliniază că „Tema volumlui poartă ca idee centrală starea de exil, motivul asasinării, lupta împotriva canonizării comuniste și postcomuniste”, iar motivele secundare care vin spre completare sunt: dragostea, biblioteca, terorismul islamic, globalizarea și efectele acesteia etc. Un episod al romanului surprinde asasinarea lui Mihnea Palade, alias I.P. Culianu, „enigma unei crime oribile”, care implică din partea scriitorului Norman Manea o meditație asupra morții extinsă nu numai la nivel individual, ci și colectiv.
Concluzionând, una din ideile ce se desprind din volumul Referențialitate și autoexil în proza lui Norman Manea este cea referitoare la terapia prin scris, vindecarea de culpă prin scoaterea la suprafață a rănilor profunde ale memoriei.
Volumele amintite mai sus vor fi lansate la Biblioteca Județeană, pe 20 februarie 2026, într-o sărbătoare literară dedicată zilei internaționale a poeziei.
Nina Elena Plopeanu
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
