Educație

Ce puteți citi în cel mai recent apărut număr al revistei vrâncene Salonul Literar, Anul XXIV Ianuarie 2022

Vasile Lefter
8 mar 2022 1743 vizualizări

Salonul Literar este o revistă de literatură și atitudine a Fundației Culturale „Miorița”-Vrancea, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Aceste detalii de pe coperta 1 pot supăra cititorul grăbit să deschidă revista. Personal, cred că această anvelopare a titlului este provocatoare, trasând o rețea de fixare a demersului publicistic într-un ansamblu administrativ și cultural. Pe aceeași primă pagină, scriitorul Culiță Ioan Ușurelu aduce alte „cârlige”gazetărești, menite să anticipeze articole de excepție din cuprinsul publicației.

Lectorul pasionat nu trece mai departe până nu parcurge cele trei secvențe extrase din trei articole prezente în revistă. Fragmentele anticipative sunt din Nicolae Dabija, Emil Cioran și Charlie Chaplin. *Nicolae Dabija scrie:„ Dar V.I.Lenin se trăgea dintr-o familie cu grave boli de creier. Tatăl său pierduse facultățile mintale în jurul vârstei de 40 de ani. Se știe că V.I. Lenin a murit nebun. în ultimii ani de viață lătra ca un câine, în loc să vorbească, scheuna jalnic, uitase să citească și să scrie...”

*Emil Cioran: „Am și eu o speranță-speranța uitării absolute. Dar aceasta mai e speranță, nu e ea disperare? Nu-i această speranță negarea tuturor speranțelor viitoare?... *Charlie Chaplin: „În lumea în care trăiești, nu există numai dansuri și muzică,Geraldine!...”

Ab inițio, revista este consistentă încă de la coperta 1, ilustrațiile  dându-i culoare și vioiciune. Cititorul este informat asupra iiustrațiilor: Joseph-Nicolas Robert-Fleury (1797-1890), 1833, O lectură la Madame de Sevigne, Sevigne, Marie, marchiză de Rabulin-Chantal, Epistolieră franceză 1626-1696. Tot pe coperta 4, te întâmpină în toată splendoarea ei feminină Madame Grand.

Editorialul semnat de directorul revistei pune în discuție doi termeni antinomici: Nebuni sau Înțelepți? Problema este de mare actualitate. Un test psihic ar scuti lumea de scelerați care omoară fără nicio mustrare de conștiință. Trăim zile de coșmar, iar somnul ne este tulburat de sunetul sirenelor care nu mai obosesc. Un editorial de atitudine civică!

Multe poezii, puțină proză, eseuri  semnate de profesioniști conferă „Salonului Literar” un statut de publicație -caleidoscop care face cinste parteniariatului cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști.                                                                                                                                                                         Fiind O cronică-semnal încercăm să aducem în atenția cititorilor câteva titluri care merită să fie barem citate. Totul este aleatoriu. Intenția noastră este de a ține treaz interesul pentru lectură.

 În primul rând , apreciem grija pentru aducerea sub reflectorul evocării valori ale literaturii române: Mihai Eminescu, Antioh Cantemir, Avangarda românească. Sunt semnături cu greutate pentru evocări și eseuri. Alex Ștefănescu, Victor Ravini, George

Țărnea, Răzvan Moceanu, Cătălin Oprișan, Lucian Strochi, Ioan-Aurel Pop și ceilalți colaboratori acoperă original subiecte  de interes cultural.

„ Salonul Literar” este o publicație generoasă, fără gomă intelectuală. Oferă generos paginile sale și  celor în curs de afirmare.

Directorul revistei știe că poeții pătrund mai greu în publicațiile literare.Este un adevărat Mecena și oferă spații necondiționat, cu gândul că din când în când dintre sute de catarge, unul ajunge la țărm. În acest număr, semnează poeții: Emilian Marcu („Dor de Eminescu”) , Ciprian Vesteman („Vis de nea”), Doina Guriță („Noapte de iarnă”), Toader Răduță („Coviltirul cu zâne”),George Țărnea („Scrisoare de bun rămas”).

Secțiunea „Educație” din ultima parte a publicației aduce reflecțiile super avizate ale academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei. Prima referire vizeaza Matematica. Printr-o interogație retorică, profesorul Ioan-Aurel Pop întreabă formal: „Ce rost mai are să știe absolvenții teorema lui Pitagora, volumul sferei, scrisul și cititul, Creangă și Eminescu, franceză ori spaniolă, mecanisme simple și vectori, compoziția chimică a materialelor, viața plantelor și animalelor, Renașterea și Umanismul, marile descoperiri geografice, deosebirea dintre Munții Alpi și Munții Anzi sau dintre limba latină și America Latină?                                  

Puțini cititori ai revistei se așteaptă să găsească aici ultima poezie a lui Adrin Păunescu, cea mai puternică voce lirică a sfârșitului de secol, un poet tribun de care uităm prea repede. Ultimul catren este o rugă închinată Divinității:

„Vă văd pe toți mai buni și mai umani,/Eu însumi sunt mai omenos în toate,/Dă-mi ,Doamne, viață încă niște ani,/ Și țării mele minima dreptate!”

Vasile Lefter, membru UZPR


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.