S. MEHEDINŢI – SOVEJA (1868 – 1962), 149 de ani de la naștere
1868, octombrie 16. Se naşte la Soveja în fostul Judeţ Putna. Data nașterii lui Simion Mehedinți a stârnit mari controverse, circulând eronat chiar și în dicționarele Academiei, fiind corectată în ediția a VIII-a lucrării ,,S. Mehedinți - Soveja”, Ed. Viața Românească, 1997, de dl Șerban Dragomirescu care prezintă Registrul Starei Civile pentru născuți al Comunei Soveja, Plasa Zăbrăuți, Districtul Putna care se află la Arhivele Naționale Focșani și în care se consemnează la p. 28 ,,anu unamie optu sute șazezeci și opt, luna octomvrie ziua optsprezece”
1892, februarie 14. Îşi ia examenul de licenţă cu lucrarea: ,,Ideile lui J.J. Rousseau asupra educaţiei”, lucrare care marchează începutul drumului în educație a viitorului savant. În comisie era şi Titu Maiorescu.
1900, noiembrie. La Universitatea din Bucureşti ia fiinţă prima Catedră de Geografie, încredinţată lui Simon Mehedinţi, proaspăt doctor în geografie la Leibzig în Germania, cu lucrarea ,,Despre inducția cartografică/ kartographische Induktion” (1899), lucrare care a marcat drumul în geografie al lui Simion Mehedinți. La cursul inaugural (3 noiembrie), participă şi Titu Maiorescu.
1900. Începe colaborarea la Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, devenind preşedintele comitetului de redacţie până în 1944.
1901. La rugămintea lui Spiru Haret – care era ministru liberal – începe elaborarea de manuale şcolare de geografie pentru toate treptele de învăţământ. (1901-1948)
1904. Organizează la Iaşi primul Congres al profesorilor de geografie.
1907. La insistenţele lui Titu Maiorescu, preia direcţia revistei Convorbiri literare, până în anul 1924.
1910, februarie. Apare lucrarea Titu Maiorescu (notiţe biografice). Această lucrare a strârnit mari emoții, toți fiind surprinși de faptul ca magistrul a acceptat ca Mehedinți și nu un literat sau filosof să facă această lucrare, mergându-se până acolo încât unii (Nicolae Manolescu) au afirmat ca Titu Maiorescu i-ar fi dictat lui Mehedinți această biografie, fără să facă o analiză asupra stilului lucrării (Gheorghiță Geană).
1913. Apare lucrarea Poporul (cuvinte către studenţi).
1914, septembrie 14. Fondează şi redactează Dumineca Poporului, foaie pentru ridicarea poporului, până în decembrie 1933, cu o întrerupere de doi ani (aug. 1916 - sept 1918). Studiind această revistă în toate articulațiile sale, am fost surprins de modul în care mediul intelectual de la oraș, mediul politic și alte medii au ignorat-o, continuând să o treacă sub tăcere și astăzi. Am prezentat cele două volume ale lucrării ,,Costică Neagu - Dumineca Poporului, repere monografice” (775 p) tuturor facultăților de jurnalism din țară și nicio facultate (de stat sau particulară) nu a fost interesată de această publicație deși este o revistă modernă, poate cea mai interesantă revistă a timpului, prin obiective, rubricație, teme abordate etc.
1915, mai 15. Este ales membru titular al Academiei Române, membru corespondent era din 1906.
1918, martie-octombrie. Este ministru al Instrucţiunii publice şi cultelor în Guvernul Marghiloman. Trece prin Parlament: Lege pentru eforiile şcolare şi Lege pentru şcolile pregătitoare şi seminariile normale.
1919, martie 31 - decembrie 31. Editează revista Munca, socială, politică şi economică, în codirectorat cu: C. Garoflid şi M. Şeulescu.
1919. Apar lucrările: Altă creştere. Şcoala muncii; Oameni de la munte.
1920. Apare lucrarea Politica de vorbe şi omul de stat.
1923. Publică în volum Şcoala poporului.
1928. Apare L’ecole de paix (Şcoala păcii).
1930. Apare Terra, introducere în geografie ca ştiinţă.
1940. Publică Trilogii: Ştiinţa-Şcoala-Viaţa, cu aplicări la poporul român.
1941. Apare Creştinismul românesc, adaos la caracterizarea etnografică a poporului român.
1943. Editura fundaţiilor Regale publică primul volum din Opere complete (partea I şi partea a II-a), ediţie plănuită în 14 volume.
1946. Îşi tipăreşte memoriile sub titlul Premise şi concluzii la Terra.
1948-1962. Suportă cenzura totalitară, fiind marginalizat de comunişti.
1962, decembrie 14. Se stinge din viaţă. Este înmormântat la Cimitirul Bellu
Postumitatea:
1968. Sărbătorirea, la Soveja, a centenarului naşterii savantului;
1993, octombrie 24. La iniţiativa familiei şi a Asociaţiei ,,Simon Mehedinţi”, este reînhumat la Soveja, alături de strămoşii săi.
2012, octombrie 19-20, Focşani-Soveja. Comemorarea semicentenarului morţii savantului.
Apariţii postume inedite:
2000. Goethe şi Eminescu, Ed. Terra, Focşani;
2001. La ceas de taină - conferinţe radio, rostite la emisiunea Universitatea Radio între anii 1930-1942, Ed. Terra, Focşani;
2008. Ethnos, o introducere în studiul omenirii, Ed. Terra, Focşani. Această lucrare a avut cea mai ingrată soartă din toată opera lui Mehedinți. Această operă a fost gândită ,,în oglindă cu Terra” – casa genului uman, Ethnos pune în centrul său omul. Deși Mehedinți anunță această lucrare încă din tinerețe, fiind anunțată și lui Titu Maiorescu, deși a fost o adevărată ,,campanie de recuperare a Ethnosului”, existența operei a fost incertă până în zilele noastre. În anul 2006, prin bunăvoința regretatei doamne Simona Mehedinți, am intrat – print-un noroc divin – în posesia manuscrisului pe care l-am publicat la 140 de ani de la nașterea savantului.
2012. Caiete [Memorii], vol. I, Editura Terra, Focşani. Intrând în posesia arhivei familiei prin generozitatea Doamnei Simona Mehedinți, în care am găsit și multe caiete cu însemnări, am început descifrarea și lectura acestora. La încuviințarea doamnei Mehedinți, nepoata de fiu a savantului, am început publicarea acestor caiete. Sperăm ca în anii care vin să încheiem publicarea acestei serii de ,,Caiete”.
2015. Caiete, vol. II, Editura Terra, Focşani;
2016. Caiete, vol. III, Editura Terra, Focșani.
Lucrări despre Simion Mehedinţi:
1995. V. I. Ţiroiu - Cum am colaborat cu profesorul Simion Mehedinţi;
2003. Costică Neagu - Simion Mehedinţi, biobibliografie;
2004. Costică Neagu - Simion Mehedinţi, pedagog de vocaţie;
2004. x x x - Simion Mehedinţi, volum omagial;
2009. Costică Neagu - Simion Mehedinţi, prozator şi publicist;
2014. Costică Neagu - Dumineca Poporului, repere monografice, vol. I-II.
* * *
În preajma unui veac și jumătate de la nașterea lui Simion Mehedinți și a unui veac de la Marea Unire (Mehedinți avea 50 de ani, fiind în plenitudinea forțelor fizice și intelectuale), aducem cele mai vii și calde omagii ,,Fagului” de la Soveja și ,,Spiritului tutelar” al Vrancei și al României întregite.
Fie ca viața și munca lui să ne fie exemplu și țel călăuzitor până-n veac!
Costică NEAGU
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Astăzi despre: Paul Celan, românul considerat drept unul dintre marii poeți moderni ai lumii
De același autor
