Rata de adopție digitală a Vrancei continuă să crească în 2026
Când vine vorba de domeniul digital, România este oarecum fruntașă în Europa. Infrastructura permite mai multe lucruri - precum o rată de penetrare a internetului de 94% și viteze de internet broadband de până la 247 Mbps în medie. Totodată, trebuie menționat și faptul că aproape 99% din conexiunile mobile din România sunt capabile de broadband (3G, 4G, 5G) - cu alte cuvinte, regiuni precum Vrancea pot accesa mai ușor și mai rapid mediul digital.
Nu în ultimul rând, acoperirea 4G în România este practic de… aproape 100% (luându-se în calcul zonele cu interes, exceptând masivele muntoase și altele similare). Astfel, utilizatorul român are acces la internet în aproape orice situație - indiferent de unde se află și indiferent de ce caută online, fie că este vorba despre 32 rosu casino sau de un live stream de actualitate. Infrastructura îi permite aproape orice!
Inițiative și dezvoltare specifică Vrancei
Consiliul județean are în plan extinderea conceptului de smart village, dorind includerea caracteristicilor specifice în planul de dezvoltare a Vrancei. Printre altele, un asemenea plan implică internet de mare viteză în toate satele, stabilirea de platforme digitale pentru serviciile publice, precum și stabilirea de canale online pentru a facilita comunicarea dintre cetățeni și autorități.
Există deja un pachet digital integrat în acest sens în Vrancea, care include un portal local, iluminat public inteligent, sisteme de gestionare a deșeurilor, precum și Wi-Fi public gratuit. În aceeași măsură se lansează treptat și un hub digital rural pentru Vrancea. Mai exact, este vorba despre centre la nivel de comună care vizează instruire în domeniul digital, antreprenoriat, dar și spații de coworking dedicate tinerilor și antreprenorilor care activează la nivel local.
Cu alte cuvinte, există inițiative și dezvoltare în Vrancea, poate chiar mai multe decât în alte zone ale țării. Există proiecte de digitalizare care sunt finanțate în mod activ, evenimente care promovează digitalizarea și transformarea digitală în sine, precum și companii la nivel local care dezvoltă și digitalizează operațiuni la nivel local în baza fondurilor UE obținute.
PNRR și fondurile europene - susținerea de care este nevoie
PNRR implică investiții de aproximativ 6 miliarde de euro în digitalizare, conectivitate, abilități digitale, asistență pentru afaceri și inițiative de e-government. Proiecte calificate pentru investiții din PNRR și alte investiții UE sunt practic pe bandă rulantă în 2026!
Totodată, există și strategii care vizează extinderea rețelei naționale broadband - strategii care susțin inițiative precum Gigabit Society 2025 și Digital Decade 2030. Astfel, regiuni precum Vrancea primesc în mod activ fonduri pentru a rula această expansiune broadband în mediul rural.
Acestea sunt vești foarte bune, mai ales având în vedere faptul că zona de sud-est a României este, din punct de vedere istoric, zona cu cele mai scăzute rate de adopție a broadband - aproximativ 60%. Astfel, progresul în zone precum Vrancea înseamnă progres semnificativ la nivel de țară, la nivel de adoptare generală broadband.

Încă există dificultăți
Desigur, există în continuare probleme și dificultăți care îngreunează digitalizarea zonelor precum Vrancea. De exemplu, doar 77% din gospodăriile din mediul rural au acces la internet, iar acest procent scade foarte mult în cazul familiilor cu venit redus.
Apoi, mai important este faptul că doar 28% dintre români au abilități digitală de bază - jumătate față din media la nivelul Uniunii Europene. Deși rata de propagare a internetului este una chiar impresionantă, instruirea/educația în utilizarea acestuia sunt aproape inexistente. Abilitățile digitale nu există - există doar abilitatea de a explora rețelele sociale și canalele de știri și de divertisment.
Cu alte cuvinte, chiar dacă ar exista acces instant la portale ale instituțiilor locale, de exemplu, care ar facilita anumite operațiuni esențiale pentru locuitori, majoritatea nu ar ști cum să beneficieze la maximum de acest acces.
Desigur, România nu stă prea bine când vine vorba de servicii publice digitale, fiind aproape pe ultimul loc din UE la acest capitol. Infrastructura există, dar trebuie și acționat pe baza acesteia - iar cetățenii nu pot face mare lucru în acest sens.













