Educație

Radu Borcea- Istoric al clipei în vremuri confuze

Ziarul de Vrancea
22 nov 2020 2285 vizualizări

Istoric al clipei în vremuri confuze este titlul cărții apărute în 2020 la Editura SalonulLiterar în care Radu Borcea, decanul de vârstă al ziariștilor vrânceni, a adunat articole publicate în diverse ziare și reviste după 1990, perioadă în care, așa cum mărturisește autorul, afost nevoit să-și facă meseria „în vremuri confuze, mlăștinoase” în care ”băieții deștepți” din politică și economie au contribuit din plin la decăderea României încurajați de o parte apresei care nu și-a arătat „colții” și, mai mult decât atât, „a fost atinsă de morbul dezbinării,partizanatului politic și goanei după bani și notorietate căpătată prin manipularea în masă a românilor”.

Cartea cuprinde genuri publicistice specifice și anume: reportaje, interviuri, pamflete, anchete de presă și editoriale, care demonstrează cunoașterea profundă a realităților prezentate, spiritul de observație, puterea de analiză, cultura generală solidă și obiectivitatea,calități obligatorii ce creionează profilul unui bun ziarist.

Radu Borcea s-a străduit, prin tot ceea ce a scris după 1989, să se situeze, așa cum arată în crezul său jurnalistic, „în tabăra sănătoasă a câinilor de pază ai democrației”. Așa cum era firesc pentru un bun român și cum singur mărturisește, modelul activității sale jurnalistice a fost poetul național Mihai Eminescu, a cărui publicistică a descoperit-o încă din anii studenției

Volumul amintit poate fi structurat, în funcție de tematica abordată, în articole despre cultură( cu precădere despre literatură), articole despre personalități (în special scriitori vrânceni), articole despre evenimente istorice importante ( unirea din 1859, independența României 1877-1878, Constituirea României Mari etc.), articole despre realitățile politice,economice și sociale ale Vrancei, dar și ale României.

Un loc aparte între articolele de presă publicate de Radu Borcea, de care eu m-am simțit foarte aproape, îl ocupă cele dedicate culturii. Astfel, în 2013, și-a găsit locul în Ziarul de Vrancea articolul cu titlul Cultura are forma inimii( un titlu care mi-a plăcut foarte mult cutrimitere la conturul geografic al României) în care, cu sensibilitatea care îl caracterizează,susține că „mesajul culturii în formă de inimă este sângele care oxigenează creierul receptorului – iubitorul de frumos – îl modelează ca om, îl face mai bun sufletește, mai generos, mai altruist, mai solidar”. Citind articolul, simți nostalgia autorului față de alte timpuri în care cultura era mult mai apreciată și chiar mult mai sprijinită, iar creatorii de cultură ( scriitorii, actorii, muzicienii, artiștii plastici, jurnaliștii, cineaștii), cei care bucurau sufletele celor din jur cu operele lor, aducând jertfă din prinosul lor, erau mult mai respectați.

Autorul sesizează faptul că la începutul secolului XXI „tot mai puțini oameni își sacrifică dintimpul lor pentru a citi o carte, a frecventa o sală de teatru sau de cinema ori pentru a privi ocolecție de pictură expusă pe simeze”. Ziaristul Radu Borcea enumeră drept cauze aleacestei stări de lucruri următoarele: starea materială precară a majorității oamenilor,incertitudinea zilei de mâine, lipsa mecenatului, apetența generațiilor actuale, în special a tinerilor pentru internet etc.

În Despre critică și laudă în promovarea valorilor literare, articol publicat în Ziarul de Vrancea,în decembrie 2013, Radu Borcea formulează păreri pertinente în legătură cu acordarea Premiului Nobel pentru literatură. Domnia sa susține, pe bună dreptate, că și la această categorie, în unele cazuri, vestitul premiu se acordă pe criterii politice. Faptul că românii Lucian Blaga, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu n-au ajuns să primească acest premiu se datorează, însă, și piedicilor puse de criticii sau condeierii din aceeași țară. Foarte corectă este observația conform căreia „criticii s-au raportat la autori și la opera lor și în funcție de orientările doctrinare…În cele din urmă, scriitorii de geniu s-au salvat singuri de la neuitare. Ei au murit, opera lor dăinuie peste timp”.

În 2019 revine asupra cunoscutului premiu acordat de Academia suedeză într-un articol publicat în revista Salonul Literar. Autorul subliniază că, între anii 1960-2000,România ar fi putut să câștige prestigiosul premiu de patru ori prin Lucian Blaga, Eugen Ionesco, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu. Din nefericire, cei patru scriitori români au pierdut în fața unor confrați din alte țări și anume: Saint John Perse (Franța), Vicente Aleisandre ( Spania),Czeslav Milosz (polonez stabilit în SUA), Gao Singian (China).

Nemulțumirea autorului devine evidentă când vorbește despre invidia, ranchiuna și chiar dușmănia existente în lumea scriitorilor. Privită din afară, aceasta pare o cetate inexpugnabilăa visătorilor, a romanticilor, a temerarilor care vor să schimbe lumea imperfectă. În realitate este dominată de orgolii neîmplinite și de lupte intestine, care nu-i fac cinste. „Nobel contra Nobel și români contra români, concluzionează autorul, vine dintr-o istorie și dintr-o concepție despre cinstirea valorilor care nu ne face onoare.”

Editorialul Povești adevărate și basme despre literatura de sertar și disidenți, apărut în Salonul Literar, nr. 83/2004, ne demonstrează, încă odată, dacă mai era nevoie, că ziaristul Radu Borcea este un bun cunoscător al fenomenului literar românesc, al culiselor și dedesubturilor acestuia. „lăsând ironia la o parte, scrie domnia sa, breasla scriitorilor români ar trebui să recunoască, fără ocolișuri, că despre literatura de sertar au fost spuse multe baliverne”.

În ceea ce privește fenomenul literar din Vrancea, Radu Borcea semnalează faptul că și aici există „gâște”, dar și „găști literare”, la fel ca peste tot în România și extinzând,probabil, că în întreaga lume. Se dovedește a fi preocupat de fenomenul literar vrâncean, de promovarea acestuia și a scriitorilor de pe plaiurile mioritice. Astfel, domnia sa îi face și mai bine cunoscuți, dacă mai era nevoie, pe Culiță Ioan Ușurelu, Ion Panait, Dumitru Pricop, Aurel Stanciu-Milcovin, Ionel Bandrabur, Viorel Munteanu. Unii i-au fost colegi, pe alții i-a cunoscut la manifestările culturale la care a fost prezent, dar aproape toți i-au devenit prieteni.Despre toți vorbește cu multă căldură și afecțiune. Folosind mijloacele specifice ziaristicii (investigația, cercetarea, documentarea), Radu Borcea sintetizează din biografia celor amintiți mai sus date esențiale care îl ajută pe cititor să înțeleagă atât valoarea literară cât și cea umană a celor prezentați. Totodată, pentru că lasă să se înțeleagă că biografiile respective sunt mult mai complete și mai complexe, stimulează curiozitatea cititorului interesat de cultură și de ce-i care o crează. Cu sinceritate recunosc că am auzit de toți cei prezentați în volum, dar pe mulți nu i-am cunoscut personal. Prin intermediul lui Radu Borcea m-am apropiat de oameni și locuri pe care îi știam și le știam din auzite.

Salută, evocă și totodată apreciază inițiativele de promovare a literaturii de pe plaiurile mioritice. În 2011 a avut loc prima ediție a Festivalului Național„Serile de poezie dela Negrilești”, unde s-a născut „prințul poeziei vrâncene”, Dumitru Pricop, organizat de Liga Scriitorilor din Vrancea. Început la Odobești, unde a fost lansată cartea scriitorului Culiță Ușurelu, Convorbiri esențiale, Festivalul a continuat la Negrilești, localitate  cu iz de legendă,care amintește de unul dintre feciorii babei Vrâncioaia și de domnitorul Ștefan cel Mare.Negrileștenii, mândrii de oamenii lor de vază, aflăm din articolul publicat în Salonul Literar,au răspuns cu entuziasm inițiativei lirice și au fost prezenți în număr foarte mare la căminul cultural unde a fost omagiat consăteanul lor de frunte, Dumitru Pricop.

Deosebit de apreciat de autor este Festivalul Vrancea Literară. În anul 2017 a fost organizat la Panciu. Despre acest eveniment Radu Borcea surprindea, printre altele, faptul că a fost„o stare de spirit care a trezit la viață culturală orașul Panciu”. Sufletul acestui festival a fost Culiță Ioan Ușurelu, care a lansat cu prilejul Zilei Culturii Naționale volumul Vrancea Literară – Antologia scriitorilor vrânceni. Această carte de referință pentru literatura vrânceană, care înglobează o muncă titanică, face referire la 82 de scriitori vrânceni, dintre care 16 au fost prezenți la Casa de cultură a „orașului dintre vii” ( Petre Abeaboeru, Toma Barbăroșie, Radu Borcea,Ionel Mony Constantin, Constanța Cornilă, Constantin Dușcă,Vasile Lefter, Ionel Marin, Gheorghe Mocanu, Gheorghe Neagu, Virgil Panait, Nina Plopeanu, Petrache Plopeanu, Mariana Rogoz-Stratulat, Gheorghe Suchoverschi și Constantin Toma). Festivalul Internațional de creație Vrancea literară a continuat în 2018 la Ateneul Popular din Focșani, iar în 1919 la Teatrul „Mr. Gh. Pastia” din orașul de pe Milcov.La aceste două ediții au participat scriitori din multe orașe ale țării, dar și din străinătate. Au fost prezenți, de asemenea, scriitori importanți din filiala USR Bacău. Mulți au fost recompensați cu premii și distincții. Ziaristul Radu Borcea, cronicar al celor șapte ediții ale Festivalului Vrancea Literară, consideră ediția din 2019, în textul publicat în Revista Salonul literar, nr.100, din 14 octombrie 2019, „o ediție de colecție”. S-au lansat cu acest prilej volumul Opera Omnia al regretatului poet focșănean Viorel Munteanu și „monumentala carte, în format academic” a scriitorului Culiță Ioan Ușurelu, Vrancea literară – Antologia Scriitorilor Vrânceni, în care în 900 de pagini și-au găsit locul 200 de autori vrânceni. Cele două lucrări au fost prezentate de prof drd. Plopeanu Petrache, de ziaristul Radu Borcea și de alți scriitori și critici literari ca: Petre Isachi, Florentin Popescu, Lucian Strochi, Viorel Savinetc.

Din fericire, am avut privilegiul să particip, începând din 1917, la aceste manifestații culturale organizate de maestrul Culiță Ioan Ușurelu și depun mărturie că ziaristul Radu Borcea nu exagera cu nimic când afirma despre festivalul Vrancea Literară din 2019 că „s-a desfășurat , conform tradiției, sub semnul Prieteniei și al Bucuriei. Dar nu poți vorbi de acest Festival fără să-i asociezi numele cu cel al lui Culiță Ioan Ușurelu.”

Un loc important în ziaristica domnului Radu Borcea ocupă articolele despre evenimentele istorice. Fie că este vorba de Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859),unirea Basarabiei cu România (27 martie/9aprilie 1918), Constituirea României Mari (1Decembrie 1918), ziaristul vrâncean scrie cu același patos și aceiași dragoste față de cei careau făcut posibile aceste fapte mărețe. O analiză pertinentă, atât a contextului extern cât și acelui intern, care a favorizat dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza și formarea statului național modern român, este realizată în Unirea principatelor Române – semnificații istoriceși politice, articol publicat în „Vrancea Eroică”, nr.2 din 2017. Este evidențiată politica expansionistă a Rusiei, care, după ce răpise Basarabia în 1812, ar fi dorit să-și rotunjească granițele cu noi teritorii românești. Din fericire, vecinul de la răsărit a fost înfrânt în războiul Crimeii (1853-1856) și silit să restituie Moldovei cele trei județe din sudul Basarabiei Cahul,Bolgrad și Ismail. Tânărul stat român nu s-a bucurat de acest succes diplomatic decât până în1878, când la Congresul de la Berlin , Rusia a impus României independente schimbarea celor trei județe amintite cu Dobrogea pe care Turcia înfrântă o dăduse Imperiului Țarist.

Oaltă dovadă a faptului că ziaristul Radu Borcea este un cunoscător desăvârșit al istoriei naționale este articolul România mare s-a născut din conștiință națională, speranță și sacrificii publicat în Adevărul din 8 noiembrie 2015. Are prilejul de a rememora victoriile obținute de soldații români pe teritoriul Vrancei în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Soveja,care au făcut posibil „miracolul” de la 1 Decembrie 1918.

În articolele în care vorbește despre viața politică din România de după 1989, ziaristul Radu Borcea este deosebit de virulent. Condamnă tot ceea ce a dus la înapoierea României postdecembriste: corupția, proasta administrare, minciuna, mârlănia, incapacitatea politicienilor români de a se ridica la nivelul așteptărilor etc. Articolele de acest tip cuprinse în carte ne dezvăluie un Radu Borcea vertical, obiectiv, puternic, care spune lucrurilor penume și care nu se teme de ceea ce scrie căutând să dezvăluie opiniei publice adevăratele cauze ale înapoierii României postdecembriste. Ca orice român de bună credință, își dorește ca lucrurile să se schimbe, ca de bogăția și frumusețea țării noastre să se bucure toți locuitorii,care sunt mai patrioți și mai atașați de România decât cei cocoțați prin diverse împrejurări pe scena politică.

Despre Radu Borcea, scriitorul Culiță Ioan Ușurelu sublinia „Experiența jurnalistică l-a ajutat să pătrundă în psihologia personajelor, să facă portrete memorabile ale țăranului vrâncean, ale scriitorilor vrânceni în cadrul acțiunilor Revistei și Editurii Salonul Literar,ale Festivalului Internațional de creație Vrancea literară ( al cărui cronicar este de șapte ani) și, mai ales, în cărțile de beletristică pe care le-a scris”.

Nina-Elena Plopeanu


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.