Educație

Profesorul vrâncean Vasile Lefter, la 80 de ani, în oglinzi paralele

Costică NEAGU
10 dec 2021 2310 vizualizări

80 - Vasile Lefter - 80

în oglinzi paralele

Zilele acestea am primit un dar care mi-a produs o mare bucurie, dar mi-a dat și un motiv serios de reflecție.

Pe 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale –, profesorul Lefter Vasile a intrat în rândul octogenarilor. După vocea optimistă și cu nerv, după condeiul Domniei Sale foarte sprinten, Lefter Vasile pare mult mai tânăr și dinamic, decât ne spune calendarul.

După cum ați observat, mă feresc să spun Vasile Lefter, pentru a evita o cacofonie (cacos fonos – sunet rău), procedeu lingvistic pe care profesorul îl critică în tableta Adio – ,,ca și”, sugerând diverse modalități de evitare. Cum în sintagma antroponimică Vasile Lefter nu poate fi evitată cacofonia prin procedeele propuse de profesor, îi sugerăm să intercaleze în numele Domniei Sale, inițiala tatălui, pentru a evita ,,sunetul rău”.

Lăsând la o parte orice glumă, vedem că oglinzile (ghiocii) în care ni se relevă Lefter Vasile, apar trei ipostaze: profesor, publicist, prozator.

a). Adevărata vocație a lui Lefter Vasile este cea de dascăl. A predat limba și literatura română în licee importante din județ, a lucrat la Inspectoratul școlar, ocupându-se de formarea permanentă a dascălilor, prin definitivat și grade didactice. După ce a ieșit la pensie, a rămas credincios profesiei care l-a consacrat, predând la plata cu ora în Focșani sau făcând naveta la școli care au avut nevoie de serviciile Domniei sale.

Cercul de hispanistică ni-l recomandă pe V. Lefter ca dascăl haretian preocupat de activitatea extrașcolară, de modernizarea școlii românești și de ajutorarea copiilor care iubesc limba și cultura spaniolă și se pregătesc să plece cu părinții, la muncă în Spania.

Odată ieșit la pensie, scăpat de obligațiunile catedrei, profesorul Lefter pare că a intrat într-o nouă zodie. Munca de dascăl în care preocuparea principală era educația generației tinere mai ales când lucra la ,,Liceul Pedagogic” se îndreaptă către alte zări: educarea concetățenilor. Profesorul iese din ,,școală” și își îndreaptă atenția către întreaga societate.

Din anul 2006 și până în prezent, îi apar șapte lucrări, grupate pe două arii de preocupări: publicistică: Lefter, Vasile – Reflecții. Neghină și pălămidă, Ed. Andrew, Focșani, 2006; Lefter, Vasile – Gugești, arc peste vremuri și timp, Focșani, Ed. Andrew, 2008; Lefter, Vasile – Cu ochii în patru, Ed. Atec, 2014; Vasile, Lefter – Clepsidră, antologie publicistică, Botoșani, Ed. Agata, 2021) și proză: Vasile, Lefter – Frica vine din adâncuri, Ed. Atec, Focșani, 2019; Vasile, Lefter – Doi metri sub pământ (roman foileton), Botoșani, Ed. Agata, 2020; Vasile, Lefter – Glasul din adânc. Năluca, Botoșani, Ed. Agata, 2021.

Dacă în ipostaza de dascăl, V. Lefter ne apare ca profesor foarte bine cotat, respectat de elevi, părinți, de întreaga societate, în publicistică intră impetuos, recomandându-se la începutul volumului de ,,Tablete lefteriene”, iar îndemnul către lectură evidențiază valoarea terapeutică și educativă a acestor tablete: ,,Eu, autorul”... A venit vremea când sutele de tablete și articole, pe cele mai diverse teme, vor apărea într-un volum proiectat cu grijă de profesorul Ion Istrate, directorul Revistei Luceafărul din Botoșani, devenită de mulți ani, casa scrierilor mele. (...) Citiți aceste reflecții și trăiți liber plăcerea de a contesta, plăcerea de a avea altă opinie. Nu vă lăsați ademeniți de mierea cuvântului meșteșugit”.  

În perioada interbelică a existat o polemică acerbă în privința a două stiluri de creație – stilul literar și stilul gazetăresc –, polemică purtată în special între doi mari jurnaliști ai timpului: T. Teodorescu-Braniște și Pamfil Șeicaru, polemică stârnită în jurul conceptului de valoare a celor două stiluri și a celor care practică literatura sau gazetăria. Unii susțineau că scriitorul trebuie să aibă talent și cultură, iar gazetarul trebuie ,,să slujească realitatea înconjurătoare”, ,,realitatea nudă”; literatura trebuie să creeze frumosul, să creeze viață, ,,eroi” etc.

Am făcut această precizare pentru că V. Lefter abordează cu bune rezultate ambele stiluri: literar și gazetăresc sau publicistic, termen preferat în zilele noastre, pentru că presa de azi are un obiectiv informativ tot mai pronunțat, dar și propagandistic, ceea ce separă aproape complet cele două domenii – literatura și publicistica –, ele întâlnindu-se doar pe teritoriul ,,limbii române corecte”, unde profesorul Lefter este pe terenul său.

O lectură în diagonală, doar la nivelul titlurilor, a tabletelor lui V. Lefter, apărute în antologia ,,Clepsidră”, ne arată că avem în față un publicist ancorat puternic în realitățile sociale, culturale, economice și morale, ale societății românești de astăzi, creații pentru care a primit laude, respect, dar și ,,înjurături”: Pastile de uitat; Eminescu să ne judece!; Politică, punctuație și morfologie; Țâfnoșii din Carpați; Bălăcărie; Doi boi și doi viței; Moftangii și moftangioaice etc.

Antologia ,,Clepsidră” pe care o avem pe masa de lectură, pe lângă Tablete Lefteriene, mai cuprinde: Recenzii, Proză scurtă, Eseuri, Pentru cei ce-au fost cândva și Perspectivism, creații care ne dezvăluie complexitatea preocupărilor și fețele prozei lui V. Lefter. ,,Mă doare gândul că devenim cu fiecare zi, un popor fără coloană vertebrală. Mă doare gândul că trăim în minciună și suntem îndepărtați de biserică, de școală, de obiceiuri și tradiții, de tot ce ține de afirmarea ființei noastre naționale...”. (Mă doare gândul, domnule Nimeni) sau ,,Într-o vreme când timpul se contractă și polii se pregătesc de rocadă, cine mai are timp de cultivarea limbii române corecte? Nu-i mai bine să vânăm accidente, violuri, incendii, cataclisme? Ce-i mâna în luptă pe înaintașii noștri, când se străduiau să ne lase moștenire lucruri de preț?...” (Stricătorii de limbă) și exemplele ar putea continua, dar dorim să încheiem exemplele într-o notă plină de speranță și încredere, deoarece eternitatea există cu adevărat: ,,Omul, Mircea Dinutz, a plecat. Profesorul criticul, istoricul literar Mircea Dinutz a rămas să înfrunte vremea ce va să vină. (...) Plecarea lui spre alte lumi este ca un nou început, o invitație la cuminecătură, la respect și iubire pentru semeni. A avut și har și dar”. (Mircea Dinutz - ,,un nume adunat pe-o carte”)  

Cu gândul că nu s-a spus totul, dar și cu promisiunea de a mai așterne câteva gânduri cu alte ocazii, semnalăm surpriza noastră totală în privința prozei lui V. Lefter.

Dacă pe profesor l-am ,,citit” de-a lungul timpului, prin realizările didactice, extracurriculare, extrașcolare și manageriale (conferințe anuale, cercuri pedagogice, teatru școlar, Centrul de studii hispanice, inspector școlar etc.), la fel și pe publicist, grație articolelor, tabletele și eseurilor publicate în Milcovul, Ziarul de Vrancea, sau adunate în volumele enumerate mai sus, cele trei romane apărute recent, constituie o mare surpriză.

Constatăm cu plăcută surpriză, faptul că autorul are o tematică preferată – frica, sentiment pe care autorul îl și explică sau ni-l ,,traduce”: ,,Pentru mine, frica este legată de anxietate, singurătate și poate, în fază incipientă, de bătrânețe. Celelalte surse ale fricii mi se par particulare, unele chiar hilare. Cum să-ți fie frică să te îndrăgostești?”

Zilele trecute citeam pe facebook o afirmație a lui Constantin Noica și am tresărit cumva, pentru că acum am pe masa de lectură, celebra carte a lui Orwell - 1984 și am simțit instinctiv că autorul exagerează în privința lumii pe care o zugrăvește. Iată ce afirma Constantin Noica: ,,Nu pot citi cartea lui Orwell, 1984. Nu mă interesează (chiar dacă mă privește). E despre neființă, despre ce nu este, e minciună ca în Sofistul lui Platon. Dacă lucrurile nu stau ca în descrierea de acolo, atunci cartea lui Orwell este din plin minciună. Iar dacă stau ca acolo, sau vor sta, atunci încă este despre ceva ce nu este, ce se impune, se căznește să fie și nu ia chip de realitate”. (Constantin Noica)

Chiar dacă este vorba despre ,,Lumea cealaltă” sau despre trăirile vârstei a treia, marcată de frică, anxietate, singurătate..., romanele lui V. Lefter pulsează de viață, sunt scrise într-un stil alert, optimist chiar. Autorul conduce cu mână forte personajele, rezolvând problemele acestei vârste: ,,Călătoria se sfârșea aici! Revenise la ai săi! Pentru totdeauna!”

După părerea noastră, cele trei romane ale lui V. Lefter creează o lume care are unitate și continuitate: ,,Frica vine din adâncuri” – vârsta a treia care creează anxietate, furie, revoltă și furie, toate însoțite de frică și însingurare; ,,2 metri sub pământ”, ,,viața” de pe ,,lumea cealaltă” și ,,Glasul din adânc. Năluca” – evadarea în științifico-fantastic, în fabulos a omului, însoțit de toate nălucile sale care îl urmăresc pe tot parcursul vieții, indiferent de vârstă, de mediul social în care trăiește și de nivelul cultural pe care îl are.

Pentru noi, ,,Glasul din adânc...” este în fapt, un basm românesc, îmbrăcat în haine moderne cu ,,personaje” fantastice care înving răul și își domolesc nălucile, făcându-și-le aliați.

La intrarea în rândul octogenarilor, salutăm pe publicistul matur și romancierul ,,tânăr”, V. Lefter și îi urăm sănătate, inspirație și condei cât mai sprinten. De asemenea, felicităm Revista ,,Luceafărul” din Botoșani pentru flerul, dar și pentru perseverența cu care a sprijinit și promovat un scriitor de la Curbura Carpaților, sublinind datoria vrâncenilor care, fie nu i-au intuit potențele creatoare, fie l-au ignorat în mod voit. Sugerăm Bibliotecii Județene ,,Duiliu Zamfirescu” să se alăture Ziarului de Vrancea și să-l promoveze mai activ pe romancierul și publicistul V. Lefter.   

Costică Neagu


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.