Profesorii de educație fizică din Vrancea îngrijorați, de reformarea învățământului propusă de minister
Viziunea ministrului Educației asupra învățământului românesc = șomaj 40%
Economia pe care trebuie să o facă la buget Ministerul Educației, o determină pe Ecaterina Andronescu să scoată din sertar o idee mai veche. Aceasta dorește să reformeze sistemul de învățământ cu orice preț, fără să țină seama dacă ideile sale vin în sprijinul copiilor sau nu. De ce acum și nu în urmă cu un an? Pentru că, așa cum ministrul Educației a mărturisit prpofesorilor de educație fizică și sport din mai multe județe, printre care și și cei din Vrancea, la întâlnirea pe care au avut-o în urmă cu două luni, bugetul nu mai poate acoperi cheltuielile din Educație. Așa s-a născut „Educație ne unește”, o „viziune asupra viitorului educației în România”de 22 de pagini ce a ajuns deja la Camera Deputaților.
Cu toate acestea, Ecaterina Andronescu a trimis către inspectoratele școlare o adresă prin care cere ca în fiecare școală să fie organizate dezbateri pe această temă, rezultatele dezbaterilor urmând să fie transmise către ministerul Educației până luna viitoare.
Noua viziune asupra viitorului educației în România, în opinia Ecaterinei Andronescu prevede o serie de modificări ce pun serios sub semnul întrebării profesionalismul celor care au stat la baza acesteia, trădând faptul că viziunea este elaborată din rațiuni pur financiare. Prin urmare, prima schimbare este menținerea învățătorului până la classa a VI-a și eliminarea profesilor de la clasă până la acest nivel. Ministrul Educației a mai încercat această manevră în urmă cu două luni când a dorit scoaterea orelor de educație fizică și sport de la ciclul primar și transformarea acestora în Joc și mișcare, disciplină ce ar fi urmat să fie predată de învătători. Motivația a fost atunci că învățătorii sunt plătiți pentru prestarea a 20 de ore pe săptămână dar aceștia, așa cum arată programele școlare în prezent, desfășoară doar 15 sau 16 ore pe săptămână. În noul document însă sunt eliminați de la ciclul primar și profesorii de limbi străine, locul acestora fiind luat tot de învățători. Profesorii apar mai târziu, completându-i pe învățători. Conform documentului, “la sfârșitul ciclului primar, (clasele I-VI, vârsta 6-11 ani) elevul desfășoară activități concrete, observă, recunoaște, explorează și verbalizează procese naturale și sociale simple, sentimente, emoții. Elevul rezolvă probleme simple și utilizează achiziții din diverse domenii pentru rezolvarea unei sarcini. Exprimă cu claritate puncte de vedere personale, aplică norme, valori și modele de comportament, relaționează adecvat și onest cu cei din jur, își asumă roluri în grup. Aplică rutina zilnică de învățare, formulează intuitiv obiective personale de învățare, manifestă disponibilitate pentru efort și interes față de nou“.
Ciclul gimnazial va cuprinde clasele VII-IX, fiind eliminat dirigintele, locul acestuia urmând să fie luat de un consilier de orientare profesională. Aici vor avea o serie de modificări ce va afecta cadrele didactice, un exemplu fiind apariția disciplinei Științe, în locul biologiei și chimiei. De asemenea, geografia nu se mai regăsește la clasele a VII-a și a VIII-a. Elevii vor susține o testare la finalul acestui ciclu de învățământ, denumit ciclu secundar inferior, pe care, dacă nu o propmovează, vor face un an suplimentar.
Ciclul secundar superior va însemna clasele X-XII și chiar a XIII-a. Nu toate cursurile vor fi obligatorii la liceu, dar elevii vor fi obligaţi să aibă un anumit număr de cursuri, de un anumit tip, ca să fie primiţi la Baclaureat. “Înscrierea la examen este posibilă pentru toți cei care au absolvit tipul și numărul minim de cursuri prevăzut pentru ciclul secundar superior”, potrivit documentului propus. Examenul de bacalaureat va fi complet modificat. Astfel, vor fi patru tipuri de bacalaureat. “Examenele de absolvire pentru programele de științe și socio-umaniste (Bacalaureat A1 si A2) și pentru programul vocațional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program și o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea, cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului”, se menţionează în document.
Materiile care se vor da la BAC A1 Bacalaureat pentru studiile de științe, potrivit propunerii ministrului pentru viitoarea lege a educației sunt: Limba română, limba străină, matematică, fizică/chimie/biologie, proba de creativitate, cunoștințe, abilități, aptitudini și atitudini. Materiile pentru BAC A2 Bacalaureatul pentru studiile socio-umaniste sunt: Limba română, Limbă străină, Istorie, Filosofie/logică/filosofie, probă de creativitate, cunoștințe, abilități, aptitudini și atitudini. Materiile pentru BAC V Bacalaureatul pentru studiile vocaționale sunt Limba română, Limbă străină, probă specifică, probă de creativitate, cunoștințe, abilități, aptitudini și atitudini, iar materiile pentru noul BAC T Bacalaureatul profesional sunt Limba română, Limba străină și Științe.
Profesorii vor fi trimiși la reciclare, ca în vremurile de dinainte de 1989, o formă de reciclare fiind de altfel și actuala conversie profesională, o aberație care a condus la preoții să predea educație fizică și sport, iar profesorii de geografie au ajuns să predea matematică.
Reprezentanții sindicatelor sunt îngrijorați noua propunere a ministrului Educației care nu are la bază decât rațiuni pur financiare. Sindicatele din Educație susțin faptul că în cazul în care va fi pusă în practică propunerea Ministrului Educației, aproximativ 40% din cadrele didactice vor fi nevoite să se reorienteze către alte domenii de activitate.
Profesorii de educație fizică și sport iau atitutine
Primii care au luat atitudine sunt profesorii de educație fizică și sport. După întâlnirea cu Ministrul Andronescu, aceștia au pus bazele unui memoriu pe care îl vor înainta Ministrului argumentând necesitatea păstrării orelor de educație fizică și sport în școală, predate de către profesorul de specialitate.
„În atletism este cunoscut faptul că un start ratat, înseamnă o competiție pierdută! În cazul noii reforme, în care este prevăzută scoaterea orelor de educație fizică de la clasele I-III, secretarii de stat/contabilii ar trebui să știe că acest lucru echivalează cu un start ratat în competiția pentru sănatate. Acele gradinițe sportive, cu cheltuieli suplimentare, nu vor acoperi și nu vor reuși să îndeplinească obiectivele educației fizice. Cei din minister ar trebui să știe că în România, ora de educație fizică este singura formă de mișcare pentru marea majoritate a elevilor. Foarte puțini sunt cei care își permit să practice separat un sport. De aici și slabele performanțe din ultimii ani. Ca un exemplu, scoaterea orelor de educație fizică de la ciclul liceal a însemnat modificarea drastică a probelor sportive pentru accederea în școlile militare și de poliție. Ora de educație fizică trebuie să existe și trebuie predată de către profesor! Câți învățători făceau ora de educație fizică și nu o înlocuiau cu alte discipline, fie pentru recuperarea materiei, fie ca pedeapsă ? Țările din vest investesc masiv în ora de educație fizică, pentru că și-au dat seama că numai așa reușesc să reducă sedentarismul și să creeze o importantă bază de selecție pentru performanță. Ei fac acum lucruri pe care noi, românii le faceamînainte de revoluție! Cu performanțe fantastice la nivel mondial! De ce să schimbăm un lucru care mergea ? De dragul Pharma ? Oare cu acei bani alocați gradinițelor sportive, nu mai bine s-ar investi în programe de perfecționare și de selecție a cadrelor didactice? Și asta nu la nivelul CCD-ului de partid, ci în universități, și să se aloce mai multe ore de practică pedagogică în modulul DPPD !”, scrie profesorul Cătălin Pîrlea de la Școala Ștefan cel Mare Focșani.
„Aflată la al patrulea mandat de ministru, doamna Andronescu nu îşi dezminte porecla căpătată încă de dinaintea actualului mandat. Pare mai decisă ca oricând să implementeze noi schimbări – abrambureli, am spune noi, având în vedere experienţele din trecut. Tocmai de aceea, nu putem să nu examinăm cu maximă atenţie ultimul document apărut în dezbatere publică, document care are pretenţia de a fi considerat o viziune asupra viitorului educaţiei româneşti. Îmbrăcat în poleiala unor principii şi deziderate care sună frumos, la prima vedere, documentul pare unul inofensiv, realizat cu cele mai bune intenţii. Dar citind cu atenţie, în special scenariul propus pentru implementarea viziunii, nu putem să nu atragem atenţia asupra faptului că documentul acesta, cu pretenţii de viziune, este unul incomplet, extrem de slab gandit, realizat în spiritul ultimelor tendinţe politice - veşnicele reduceri de cheltuieli bugetare, de care dintotdeauna educaţia a avut parte, în pofida faptului că toţi politicienii declară la unison, în mod absolut demagogic, că educaţia este o prioritate naţională. Avem chiar curajul să afirmăm că, dacă acest proiect va fi pus în aplicare, va aduce mari deservicii sistemului nostru educaţional”, scrie profesorul Florin Eufrosie de la Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu Focșani.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Tradiții și valori ale neamului românesc la Festivalul concurs al elevilor de liceu „Vrancea, plai de dor”, ediția a X-a
De același autor
