Educație

Pro Saeculum (III)- o revistă cât o bibliotecă-Anul XIX, nr.5-6-1 iulie-30 septembrie 2020

Ziarul de Vrancea
28 nov 2020 1129 vizualizări
 Și de data aceasta, titlul prezentării mele din dorința aprpierii cititorilor de această pubicație extraordinară, atât ca temetică din multe domenii, cât și ca nivel de intelectualitate. Trebuie să avertizez din start că Pro Saeculum cheamă , așa cum îi plăcea să spună Mircea Dinutz, „cititorul de calitate”. Nu e o revistă de popularizare a științei , culturii și literaturii. Dimpotrivă, e o publicație, rară în aceste vremuri, de asumată ținută academică. Rodica Lăzărescu și Nina Deșliu nu vor să facă rabat la valoare.

 În ciuda lecturii fișate, mă văd astîzi în postura unui critic derutat, care va trebui să renunțe la sutele de însemnări pe marginea materialelor publicate în acest număr al revistei și să ofere o altă cheie de intrare în intimitatea  unui laborator de creație, în care intelectuali din Vrancea și din multe alte locuri își aștern pe hârtie reflecții, frământări,gânduri , păreri, sugestii născute în lungi ore de nesomn.  Am răsfoit  revista cu răbdare și dragoste, cu recunoștință pentru zecii de autori care nu vor să abandoneze lupta cu nepăsarea. M-a cucerit dorința generală a colaboratorilor de a rămâne în plasa de mătase a unui românism emoționant. Naționalul și internaționalul își dau mâna în Pro Saeculum. Trecerea dintr-un spațiu în altul se face firesc, cald, anulându-se orice graniță.

Ștacheta calitativă a materialelor din acest număr este foarte înaltă. Revista în ansamblul ei nu este accesibilă decât în parte cititorului cu o cultură medie. Sunt studii de strictă specialitate, serios documentate, cu deschideri spre noi puncte de vedere.

Aceasta nu înseamnă că nu cuprinde și articole prietenoase, care pot fi citite fără a fi specialist. Articolele din primele pagini ale revistei, „O întâmplare cu tâlc”, de Rodica Lăzărescu, și și „Un patchwork amețitor...”, de Magda Ursache,  se parcurg liniștit, al doilea barem din curiozitate lingvistică. În schimb, studiul de gramatică istorică ,semnat de Ioan Dumitru Denciu, „Recurs Vrâncean II ”,se adresează exclusiv cunoscătorilor în ale limbii, ocupându-se de etimologii, vorbind despre patronimice și eponimice.

Multe articole, semnate de nume importante din cercetarea istorică, aduc informații și puncte de vedere bazate pe scotocirea documentelor din arhive și din bibliotecile naționale sau da aiurea. Autori sunt : Petre Țurlea, Arpiar Sahaghian, Marian Nencescu,Nicolae Mareș, Hagop Siruni. Sunt contribuții la cunoașterea istoriei naționale în context universal.

Critica și istoria literară se bucură, de asemenea, de studii cu real impact asupra lansării unor noi puncte de vedere originale. Menționăm ,în primul rând, articolele dedicate poetului național: „Mihai Eminescu și cultura germană”, autor Ioan Al. Lupu, „Al. Surdu despre filosofia lui Eminescu”, de Ionel Necula. Păreri critice interesante  sunt exprimate și în alte stdii. Ne oprim doar la cele care vizează lirica populară: „Metafora morții ciobanului și moartea metaforei”, de Victor Ravini, „ Tema înstrăinării în lirica populară românească”, autor A. Gh. Olteanu.

 Din paginile revistei nu lipsesc nici interviurile și nici sublinierea meritelor unor colaboratori de excepție. Rodica Lăzărescu îl prezintă într-un interviu detaliat pe Niculae Gheran, iar despre Petre Crăciun scrie Maria  Nițu.

 Nici din acest număr nu lipsesc textele literare. În proză și în versuri!

Cap de listă merită să fie pus un prozator consacrat: Dumitru Almaș, „Destăinuirea”. Nu pot sătrec neoobservată colaborarea lui Mircea Iacoban, un scriitor cu o operă bogată, pe care l-am cunoscut în vremea studenției,  când scria piese de teatru și texte satirice. Și el e un nume care dă unplus de valoare acestei reviste cât o bibliotecă.

 Literatura e bine ilustrată și în acest număr. Poeții sunt firi sensibile și din ce în ce mai puțin chemați în aerul tare al metaforei. Merită o enumerare, cu speranța că unii vor trece filtrul necruțător al vremii: Șerban Codrin,  Horia Bădescu, Zaira Samharadze, Dumitru Velea, Victoria Milescu,Nicolae Cabel, Geo Galetaru, Valeriu Birlan,  Silvia Marinache, Paul Spirescu, Fevronia Spirescu. Un critic literar din Bucovina bate de mult la porșile criticii de valoare. Se numește Georgică Manole și e vrîncean.

 Așa cum ne avertizează frontispiciul, Pro Saeculum e și o revistă de artă.

Elena Stoicu semnează articolul „Un omagiu”, evocator al pictorului focșănean Nicolae Rădvan. Cu acest prilej au expus Gabriela Arghirescu, Elena Bârhală, Laura Dascălu, Laura Dumitru, Ștefan Dumitru, Gheorghiță Galan, Rodica Gherghinoiu  Viorica Oana-Kalany  etc.

Celelalte rubrici sunt la locul lor.

O revistă cât o bibliotecă?

 Vă invit să consultați fișierul și să răsfoiți biblioteca Pro Saeculum, concentrată în  258 de pagini.

Prezentele rânduri sunt o încercare de sinteză a zeci de articole, variate ca tematică, invitându-vă la o lectură selectă, cu gândul spre Mircea Dinutz și Alexandru Deșliu, care își doreau doar „cititori de calitate”.Următorul număr al revistei va apărea în preajma sărbătorilor, aducând alte flori de minte și suflet.

 VASILE LEFTER

Citiți și: Pro Saeculum, o revistă cât o bibliotecă (II);

Pro Saeculum, o revistă cât o bibliotecă (I)

 

 

 

 

 

 

               

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.