Educație

Nevoia de spiritualitate și credință

Ziarul de Vrancea
16 apr 2020 1465 vizualizări
Foto:arhiva ZdV credit foto:Opinii
Foto:arhiva ZdV credit foto:Opinii

 Omul este o fiinţă înzestrată de Creator cu minte și morală, care are conștiința de sine, deci este o fiinţă spirituală.

Calitate definitorie a fiinţei umane, conştiinţa a fost şi este însoţită, atât în discursul filozofic şi ideologic, politic şi moral, cultural şi artistic, cât şi în demersul științific și gnoseologic, de idei despre sine, adică a unei conştiinţe proprii.

Varietatea de sensuri ale Conştiinţei din epoca contemporană, într-o permanentă dispută teoretică, ideologică şi politică, scoate în evidenţă permanentele confruntări de idei din lumea zile­lor noastre. Desigur spiritualitatea și credința vor rămâne două subiecte interesante, vaste ca întindere şi presupun, ambele un ansamblu de idei şi sentimente dincolo de materialitatea lumii şi se referă la viața spirituală a unui popor sau individ.

Spiritualitateaesteceeacecaracterizează o colectivitateumană din punctul de vedere al vieții sale spirituale, al specificuluiculturii sale, se referă la o lumespirituală, la evoluţiaspirituală, la spiritualitateasufletului. Dumnezeu a pus în noi dorința de evoluţie spirituală, de progres și perfecționare continuă. Prin rugăciune și contemplare, cu ajutorul Duhului Sfânt se ajunge la Dumnezeu, putem cunoaşte şi avea respect faţă de valorile spiritual-morale și cultural-religioase şi îmbunătăţi  relația noastră cu divinitatea.

Deci adevărata spiritualitate înseamnă să ai Duhul Sfânt al lui Dumnezeu.Religia cuprinde un set de credințe și de ritualuri respectate de o persoană într-o relație justă cu Dumnezeu. Credinţa înseamnă încredere în Dumnezeu pentru toate lucrurile. În Biblie, Evrei 11:1. este scris:“,,Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. A crede înseamnă a-L lua pe Dumnezeu pe cuvânt.  În Romani 10:17.: Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul Lui Hristos”.”

Versetele: „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Matei 24:35); „Cuvântul Domnului rămâne în veac” (1 Petru 1:25) şi „Iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac” (Isaia 40:8) - ne arată clar că“Adevărul Său niciodată nu se schimbă.Cuvântul lui Dumnezeu rămâne acelaşi”.

De alegem pe Isus Hristos, care este Calea, Adevărul şi Viaţa, vom înţelege Cuvântul lui Dumnezeu, sacrificiul pe cruce şi dragostea infinită pentru om şi creaţia sa. Domnul Hristos, în Grădina Gheţimani, în noaptea dinaintea răstignirii, a fost „mâhnit”, „întristat de moarte”, „înspăimântat”, „într-un chin ca de moarte” (Matei 26:37-38; Marcu 14:33; Luca 22:44). Iisus a lăsat să se vadă suferinţa Sa lăuntrică, ceea ce simţea în acel moment, şi S-a încrezut, total, în Dumnezeu Tatăl.

,,Creștinismul autentic nu este o religie; mai degrabă înseamnă să ai o relație corectă cu Dumnezeu, primindu-L pe Isus Cristos ca Mântuitorul-Mesia, prin har, prin credință.

Da, creștinismul are „ritualuri” de îndeplinit (de exemplu botezul și Cina Domnului). Da, creștinii au „reguli” de urmat (de exemplu, să nu ucizi, să vă iubiți unii pe alții etc.). Totuși, aceste ritualuri și reguli nu sunt esența creștinismului. Ritualurile și regulile creștinismului sunt rezultatul mântuirii. Atunci când primim mântuirea, prin Isus Cristos, suntem botezați, ca o proclamare a acestei credințe. Luăm Cina Domnului în amintirea jertfei lui Cristos. Respectăm o listă de lucruri pe care să le facem și pe care să nu le facem din dragoste pentru Dumnezeu și ca mulțumire pentru ceea ce a făcut El’’.

Chimistul francez, Louis Pasteur, fondatorul microbiologiei, afirma: „Cu cât studiez mai mult natura, cu atât sunt mai uimit de lucrarea Creatorului.”

Francezul JEAN de La Bruyere, scriitor moralist afirma: „Eu simt că un Dumnezeu există și nu pot înțelege deloc că s-ar putea să nu existe. Sunt însă unii care se depărtează de credință; aceasta dovedește că în lume sunt și monștri.”

Scriitorul rus. Lev Tolstoi, afirma: ,,Conştiinţa divinităţii sufletului tău e temeiul metafizic raţional al vieţii. Iubirea e manifestarea în viaţă a acestei conştiinţe a divinităţii tale (temeiul religios al vieţii). Înfrânarea patimilor, păcatelor, ispitelor care stau în calea manifestării iubirii e viaţa bine cumpănită (temeiul moral)’’.

Creştinul respectă toate celelalte religii, culte religioase, confesiuni şi consideră că indiferent de convingerile religioase trebuie să existe înţelegere şi respect între toţi oamenii planetei, pentru pacea şi bunăstarea naţiunilor lumii.

Şi noi, asemeni Lui, avem libertatea nemărginită şi trebuie să fim sinceri înaintea Domnului, să avem o relaţie sinceră, deschisă, respectuoasă.

El permite încercări, ispitiri şi presiuni ale vieţii ca să vină peste noi, astfel încât să avem posibilitatea de a răspunde fie prin a ne încrede în ceea ce simţim şi trăim, fie prin a-L crede pe El pe cuvânt.

Şi fiecare dintre noi putem să ne obişnuim să ascultăm de gânduri, sentimente şi circumstanţe, sau ne putem deprinde să ne încredem în Cuvântul lui Dumnezeu, în pofida tuturor sentimentelor şi experienţelor vieţii. Trebuie să hotărâm, prin voinţa noastră, să credem că adevărul Cuvântului Său depăşeşte realitatea sentimentelor noastre.

Spiritualitatea este, de fapt, un fenomen natural. Nu este nimic altceva decât conștiința și capacitatea omului de a-și recunoaște sufletul. Spiritualitatea încurajează creaţia și ne îndeamnă să urmăm calea. Este o călătorie a autocunoașterii și a iluminării.

Spiritualitatea ne ajută să învățăm adevărul, pe când religia ne spune care este adevărul, predică despre crearea universului și despre cum am ajuns să fim pe această planetă.

Pe de altă parte, spiritualitatea ne permite să explorăm singuri și să aflăm răspunsurile la întrebările pe care le avem. Ne oferă curajul de a ne adânci în diferite mistere și enigme.

Spiritualitatea nu presupune reguli și obligații, ci ne încurajează să ne ascultăm și să ne urmăm intuiția și să facem lucrurile în conformitate cu aceasta. Ne eliberează și ne transformă în versiuni mai bune ale propriei persoane. Și nu trebuie să îți faci griji cu privire la vreo pedeapsă sau vreo recompensă. Spiritualitatea, în contra-dicție cu religia și ideologiile stabilite, oferă fericire și pace interioară.

Fundamentul spiritualității nu este frica, ci credința. Religia are multe încăperi în care se regăsește frica - teama pentru acțiunile noastre, consecințele, moartea etc. Iar spiritualitatea are la bază doar iubirea. Ne dă energia să acționăm din dragoste și să luăm orice decizie cu sinceritate, nu din frică. Spiritualitatea ne ajută să vedem adevărul și ne unește. Ne permite să acceptăm diferențele, asemănările și unicitatea tuturor.

În vremea noastră în diferite zone ale lumii fanatismul religios este folosit pentru a diviza oamenii. Numai îndepărtarea permanentă a omului față de Dumnezeu a făcut posibilă apariția marilor religii (creștinismul, iudaismul, islamismul, hinduismul, budhismul). Nu există religii superioare sau inferioare ci doar credințe religioase diferite, care pot coexista pașnic. Trebuie să înțelegem că fiecare dintre noi este creație divină, și că indiferent de apartenența religioasă, suntem toți copii lui Dumnezeu.

Solomon a spus despre Dumnezeu astfel: "El a pus de asemenea gândul veşniciei în inimile oamenilor..." În inimile noastre, noi suntem conştienţi că acest “aici-şi-acum” nu înseamnă totul. Pr. Constantin Alecsandrescu în recentul vol. O Încercare de Dogmatică ortodoxă, Editura Bogdania, 2019 afirmă:‚,Sfânta Scriptură exprimă adevărul despre Spiritualitatea lui Dumnezeu într-un mod diferit prin aceea că-i scrie lui Dumnezeu apriat însușirile proprii numai Duhului. Aşa citim în a II-a Lege 32,39, cum că Dumnezeu a zis către Israieliteni: “Vedeţi şi cunoaşteţi că Eu sunt şi nu este Dumnezeu afară de Mine”; şi în Apocalipsa 1,1 citim: “Eu sunt şi Cel ce va să vină, Atotputernicul”. În ambele aceste două locuri se înfăţişează Dumnezeu că personalitate consecinţă de Sine; iar conştiinţa de sine şi personalitatea sunt proprii numai unei fiinţe Spirituale. Proorocul David zice: “Toate ce a voit Dumnezeu a făcut în cer şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile”, şi Apostolul Pavel în Ep. către Efeseni 1, 11 zice: “Dumnezeu le face pe toate după sfatul voinţei Sale” Şi în Ep. către Romani 11,33 zice: “O adâncul avuţiei şi al ştiinţei şi al înţelepciunii lui Dumnezeu! Cât de necuprinse sunt judecăţile Tale şi necurmate căile lui, căci cine a cunoscut cugetul Domnului?” În aceste locuri se scrie lui Dumnezeu raţiune şi voinţă, care sunt facultăţi exclusive ale Duhului. Iisus Hristos zice: ”Tatăl Meu până acum lucrează şi Eu lucrez” şi versetul 26: “Precum are Tatăl viaţă în Sine, aşa a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine”.

În aceste locuri se scrie lui Dumnezeu viaţa şi activitate continuă. În urmă se numeşte Dumnezeu în Sfânta Scriptură apriat Duh; şi anume însuşi Iisus Hristos, fiind întrebat de o femeie samariteană, unde se cuvine a se închina lui Dumnezeu în muntele Garizim precum socoteau ei, i-a răspuns: “Duh este Dumnezeu şi cei ce se închină Lui cade-se să se închine Lui în Duh şi în Adevăr”. Iisus a întrebuinţat aici cuvântul “Duh” în înţelesul propriu, care l-am determinat mai sus, adică spre a desemna o  fiinţă necorporală sau nematerială, nemărginită prin spaţiu, pretutindeni de faţă şi raţional, liberă. În acelaşi înţeles zice Ap. Pavel: “Domnul este Duh, iar unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea”.

Părintele ştiinţei, filosoful grec Thales din Milet era convins de existenţa lui Dumnezeu:

„Mai vechi decât orice este Dumnezeu, fiindcă nu este născut; mai frumos decât lumea, fiindcă este opera Lui; mai repede decât gândul, fiindcă străbate universul; mai înţelept decât timpul, fiindcă descoperă toate. Dumnezeu este ființă fără de început și fără de sfârșit.”

Acum, a merge prin viaţă obţinând orice şi oricum numai pentru a muri despărţit de Dumnezeu pentru eternitate ar fi mai mult decât inutil pentru oricine! Însă Dumnezeu a creat o cale nu numai pentru a face posibilă obţinerea fericirii veşnice (Luca 23:43), ci şi pentru a face şi viaţa aceasta plină de satisfacţie şi sens.

Cum se poate obţine deci fericirea veşnică şi acest ,,rai pe pământ”?

Un răspuns convingător l-a dat Nicolae Steinhardt: „De ce îi este omului de astăzi foame? De iubire și de sens.” 

Desigur că fără iubire, fără adevăr şi lumină viaţa este lipsită de sens şi de binecuvântare.

Educaţia, înţelepciunea, cultura, ştiinţa, ne fac conştienţi de menirea noastră pe Pământ, de rostul vieţii şi ne dă speranţa că suntem părticică din universul infinit, deci parte din Însuşi Dumnezeu.

Şcoala, instituţiile de cultură, literatura, familia, societatea în ansamblul ei trebuie să contribuie într-o măsură mai mare la educaţia moral-spirituală a cetăţenilor, la afirmarea valorilor şi îmbunătăţirea relaţiilor interumane şi asigurarea păcii şi bunăstării tuturor popoarelor lumii.

Sriitor Ionel MARIN


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.