Nemulţumiri ale elevilor scoase la iveală de primul Raport de Implementare a Statutului Elevului la nivel județean
Mai mult de o treime dintre elevii județului Vrancea nu beneficiază de propriile lor drepturi fie pentru că nu le cunosc, fie pentru că nu au curajul să lupte pentru implementarea lor la nivelul unităților de învățământ. 24% dintre elevii vrânceni s-au confruntat cu violența școlară, sub diferite forme. Aproape jumătate dintre elevi nu au carnetul de note asupra lor cât sunt la şcoală. Reprezentanții elevilor vrânceni consideră că se impune ca organismul de reprezentare a lor să devină mai vizibil.
Raportul de Implementare a Statutului Elevului la nivel județean realizat de către Consiliul Județean al Elevilor (CJE) Vrancea relevă faptul că majoritatea unităților de învățământ încă nu și-au îndeplinit obligația de a implementa și/sau respecta integral Statutul Elevilor, se arată în prima ediție a Raportului privind gradul de implementare și aplicare a Statutului Elevului la nivel județean (RISEJ), realizat de Consiliul Județean al Elevilor (CJE) Vrancea. Prin intermediul acestui raport, CJE Vrancea descrie modul în care Statutul Elevului a fost implementat în unitățile de învățământ județene. „Este alarmant faptul că putem observa că la un an de la adoptarea Statutului Elevului, mai mult de o treime dintre elevii județului Vrancea nu beneficiază de propriile lor drepturi fie pentru că nu le cunosc, fie pentru că nu au curajul să lupte pentru implementarea lor la nivelul unităților de învățământ. (...) Având în vedere că învățământul din ziua de astăzi privește lucrurile dintr-o perspectivă pur teoretică, consider că elevii au puterea de a-și exprima opinia în legătură cu problemele pe care ei le semnalează. Astfel, în acest Raport, am preluat toate informațiile și nemulțumirle pe care elevii le au cu privire la ceea ce se întâmplă zilnic, considerând că ei și-au îndeplinit toate atribuțiile de elev. Totuși, este inadmisibil să fim simpli martori la aceste probleme ale învățământului, fără a acționa în vederea soluționării lor”, arată Andreea Rânghianu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Vrancea.
37% dintre elevii vrânceni nu îşi cunosc drepturile, dar nici obligațiile
Documentul realizat de către CJE Vrancea, care a fost postat atât pe pagina Consiliului, cât și în diverse grupuri de către membrii CJE, a avut ca scop stabilirea nivelului de implementare și aplicare a Statului Elevului în unitățile de învățământ vrâncene în funcție de răspunsurile elevilor. „Astfel, CJE Vrancea prezintă următorul raport, realizat în urma analizării rezultatelor completării chestionarului de către elevii vrânceni: Numărul total de răspunsuri: 333; Număr total de întrebări cuprinse în formular: 22; Număr de întrebări obligatorii: 16; Totalul de 333 de elevi se împarte astfel în funcție de unitatea de învățământ: Colegiul Național „Unirea” Focșani 89; Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” Focșani 80; Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” Focșani 19; Liceul Pedagogic „Spiru Haret” Focșani 17; Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” Focșani 7; Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” Focșani 3; Liceul de Artă „Gheorghe Tattarescu” Focșani 11; Liceul Teoretic „Ioan Slavici” Panciu 3; Colegiul Tehnic „Ion Mincu” Focșani 3; Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Focșani 1; Școala Gimnazială Vîrteșcoiu 1; Școala Gimnazială Urechești 1; Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu” Odobești 1; Liceul cu Program Sportiv 1; Colegiul Tehnic Auto „Traian Vuia” Focșani 1,” se arată în raport. Pe categorii de vârstă, cei mai mulțí elevi chestionațí sunt liceeni. „Din totalul de 333 de elevi, 61,8% cunosc sau au citit măcar o dată Statutul Elevului, 37,2% au răspuns negativ, iar 0,9% au mărturisit faptul că le-a fost citit parțial sau nu își mai amintesc ce conține”, se arată în document.
Aproape un sfert dintre elevii vrânceni s-au confruntat cu violența școlară
Una dintre întrebările care au stat la baza redactării documentului se referă la violența școlară, un aspect abordat și în cadrul primei ședințe cu directorii de școli din această toamnă și care, din câte se pare, ia amploare. Potrivit raportului, 24% dintre elevii vrânceni susțin că au întâlnit diferite forme de violență școlară. „Cele mai multe răspunsuri constau în prezentarea unor situații în care elevii s-au agresat între ei, fizic sau verbal, ori din cauza diferențelor fizice, ori a celor de personalitate sau chiar din motive financiare. De asemenea, o parte mare a contextelor prezentate ilustrează profesori care jignesc, discriminează sau încurajează actele de violență fizică/verbală”, arată documentul. Din acesta mai reiese și faptul că elevii nu obișnuiesc să participe la ore de consiliere. Dintre cei 333 de elevi, 217 (65,2%) au răspuns că nu participă la astfel de ore. „În cazul celor care au răspuns afirmativ, li s-a cerut să o clasifice drept folositoare sau nu, iar majoritatea au explicat că i-a ajutat participarea la ședința de consiliere. Cei care au răspuns negativ au fost rugați să explice motivul pentru care nu au luat parte la astfel de ședințe. În acest caz, răspunsurile au fost împărțite, cele mai întâlnite fiind legate de lipsa timpului, lipsa necesității sau din necunoașterea că aveau această posibilitate. De asemenea, unele răspunsuri au fost despre o reticență față de psihologul școlii, despre lipsa ședințelor de consiliere pe diferite teme în instituția de învățământ sau despre o lipsă a motivației/o teamă a elevului”, arată raportul elevilor.
Elevii se plâng că evaluarea este subiectivă
Mai bine de jumătate dintre elevii vrânceni chestionați s-au plâns de modul în care se face evaluarea. Ei consideră că aceasta este subiectivă. „62,6% au simțit că cel puțin o dată modul de evaluare a fost subiectiv, iar 37,4% au afirmat că nu au avut niciodată probleme în acest sens. Dintre cei 333 de elevi care au completat formularul, 41,3% au negat faptul că ar fi întâmpinat vreodată probleme în exprimarea liberă a opiniilor proprii, 49,7% au admis faptul că unii profesori i-au împiedicat să își exprime opiniile, iar 9 % nu s-au simțit niciodată liberi șă își exprime opinia”, arată documentul. Cât privește sancționarea pentru mesajele din mediul de socializare, 21% dintre elevi au precizat că au fost mustrați în fața clasei, dar au existat și situații grave în care s-a recurs la scăderea notei la purtare.
Cât de responsabili sunt elevii?
Una dintre întrebările care au legătură cu obligațiile elevilor s-a referit la carnetul de note. Mai bine de jumătate dintre elevii chestionați au recunoscut faptul că nu au carnetul de note la ei. „47,6% nu au zilnic carnetul la ei, restul de 52,4% confirmând faptul că au asupra lor, la școală, carnetul de elevi. Dintre aceștia din urmă, 24,3% (acest procentaj fiind calculat prin raportare la totalul de elevi care au răspuns, 333, nu doar la cei care au răspuns afirmativ) au afirmat faptul că unii profesori refuză să treacă le notele în carnet”, arată documentul.
Concluzii și propuneri
Concluziile trase în urma relizării acestui raport nu sunt deloc pozitive, reprezentanții elevilor vrânceni considerând că se impune ca organismul de reprezentare a lor să devină mai vizibil. „Considerăm că recunoașterea și respectarea drepturilor elevilor ar trebui să fie o prioritate pentru orice unitate de învățământ din România și sperăm că în anul școlar 2017-2018 elevii din județ vor putea cu adevărat cunoaște și beneficia de drepturile lor deja reglementate la nivel național prin Statutul Elevului”, este concluzia trasă de CJE în urma realizării Raportului privind implementarea Statutului Elevului la nivel județean (RISEJ). Elevii au propus în final și unele recomandări. Acestea re referă la excluderea implicării cadrelor didactice din cadrul alegerilor pentru elevii reprezentanți conform LEN și Statutului și sancționarea acestora pentru încălcarea legii atunci când este cazul; organizarea la nivel județean de mese rotunde cu reprezentanţi ai ISJ, CJE, CŞE şi conducerilor şcolilor, în care să se discute despre reglementările Statutului Elevului şi importanţa respectării acestora; convocarea reprezentantului major al elevilor la ședințele consiliului de administrație și reglementarea unei prevederi care să stipuleze nulitatea oricăror decizii luate în ședințele consiliului de administrație dacă acestea s-au realizat fără convocarea tuturor membrilor, cât și promovarea în școli a ghidului elevului reprezentat; tratarea substructurilor Consiliului Național al Elevilor ca parteneri în învățământul preuniversitar, prin consultarea acestora în privința tuturor aspectelor ce influențează viața elevilor; publicarea de către unitățile de învățământ, într-un loc public și accesibil elevilor, a tuturor informațiilor de interes public (precum decizii ale consiliului de administrație, ale comisiilor permanente ce funcționează la nivelul școlii, bugetul ș.a.m.d.), conform Legii 544/2001, și sancționarea unităților de învățământ ce nu respectă principiul transparenței; publicarea de către unitățile de învățământ, într-un loc public și accesibil elevilor, a Statutului Elevului.
Campanii în școli
De asemenea, CJE consideră că se impune realizarea de campanii de promovare a drepturilor elevilor și realizarea de către consiliile școlare ale elevilor a unei analize simple, privind respectarea drepturilor din Statutul Elevului. Raportul județean a stat la baza realizării unui document similar la nivel național. Statutul Elevului este primul document ce reglementează drepturile și obligațiile elevilor înmatriculați în instituțiile de învățământ de stat, particular sau confesional din România. Statutul Elevului a fost adoptat la data de 10.08.2016, și a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. (M. VLĂDESCU)
Fisiere atasate
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
