MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Digitalizarea ar putea aduce României 50 miliarde de euro în PIB până în 2030
Focusul pe digitalizare ar putea aduce economiei României 50 miliarde de euro până în 2030, astfel că economia digitală ar putea reprezenta la acel moment cel puțin 20% din PIB-ul țării. Comparativ, în 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro.
“România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie. Economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut”, arată un studiu lansat joi de experții de la Factory 4.0 și Frames. Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiții străine, pe forța de muncă relativ ieftină și mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială, spun specialiștii. “Pandemia de Covid-19 a restartat modul în care sunt percepute activitățile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară și a măsurilor de distanțare socială, mediul economic a fost, practic, forțat să facă pasul spre digitalizarea activității. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are șansa nesperată de a arde etapele și de a crește economic semnificativ, prin tehnologie și digitalizare”, arată studiul. Potrivit experților, această reorientare economică este absolut necesară mai ales în contextul scumpirii forței de muncă și, în general, a crizei de pe piața resurselor umane. “Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forța de muncă au trecut, iar perspective demografice indică o accentuare a problemelor din piața HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competențelor digitale, automatizarea și digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecințe economice negative”, afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0. În 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019. Studiul Factory 4.0 & Frames arată că, între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape de cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene. În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou. “Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială”, arată studiul. Potrivit experților, focusul pe digitalizare și automatizarea producție ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde de euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea și digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector. Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activități care presupun prelucrarea și utilizarea datelor, activități de suport și programare. Digitalizarea va aduce și o creștere semnificativă a competențelor angajaților din economie, aceștia urmând să fie obligați să utilizeze aplicații online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi. “Marea șansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generație, similar cu cea existentă în țări precum Olanda, Norvegia și Suedia. În aceste condiții, beneficiind și de un capital uman semnificativ, avem șansa de a ne apropia rapid de performanța țărilor bogate (Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Un alt mare atuu, pe care îl avem la dispoziție în această perioadă, este reprezentat de accesul la fondurile europene, cele aproximativ 80 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE în noul exercițiu financiar, parte a strategiei europene privind digitalizarea, afirmă el. Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilități și comerț, însă cel mai ridicat potențial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în prezent. Conform celor mai recente date disponibile, România avea, anul trecut, 29 de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) la mia de locuitori, mult sub media europeană, de 58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Astfel, țara noastră era pe ultimul loc în UE la acest capitol, tot la fel ca în anii trecuți. În prezent, prea puține companii românești folosesc instrumente digitale. Studiile recente arată că firmele din România alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activității de producție și servicii. Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE și la acest capitol. Asta în condițiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activitățile economice la nivel mondial vor fi automatizate. Experții susțin că este crucial ca mediul privat să înțeleagă oportunitățile digitalizării, să adopte instrumentele digitale, precum Big Data și Cloud Computing, în scopul îmbunătățirii productivității și dezvoltării afacerilor. Potrivit experților de la Factory 4.0 și Frames, procesul de digitalizare și automatizare a economiei românești va fi influențat și de modul în care autoritățile vor implementa reformele din sectorul public. Potrivit experților, dincolo de digitalizarea administrației, este nevoie ca statul să prioritizeze educația digitală a românilor.
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut în iulie cu 10,3% față de luna precedentă
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în iulie față de luna precedentă atât ca serie brută cu 10,3%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,9%, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). “În luna iulie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut față de luna precedentă atât ca serie brută cu 10,3%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,9%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 4,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4,2%”, arată datele INS. În primele șapte luni, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut față de perioada similară din 2019 atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,2%, respectiv cu 0,8%. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna iulie 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 10,3% datorită creșterilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (^24,6%), vânzările de produse nealimentare (^6,9%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (^6,3%). Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna iulie 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 3,9% datorită creșterilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (^9%), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (^2,4%) și la vânzările deproduse nealimentare (^1,8%). Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, a înregistrat o creștere, pe ansamblu, cu 4,7% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (^10,6%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (^4,3%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 3,7%. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, a înregistrat o creștere, pe ansamblu, cu 4,2% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (^10,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (^5,9%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 4,1%. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în primele șapte luni, comparativ cu perioada similară din 2019 a înregistrat o creștere cu 1,2% datorită creșterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (^7,1%) și vânzărilor de produse nealimentare (^1,9%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 9,5%. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada ianuarie-iulie 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, a înregistrat o creștere cu 0,8% datorită creșterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (^6,5%) și vânzărilor de produse nealimentare (^2,0%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 9,1%.
Autostrada Sibiu-Pitești primește o finanțare de 875,5 milioane de euro din Fondul de Coeziune
Prima etapă de construcție a autostrăzii Sibiu-Pitești va primi 875,5 milioane de euro din Fondul de Coeziune, a anunțat joi Comisia Europeană. “Comisia Europeană a aprobat o investiție în valoare de 875,5 milioane de euro din Fondul de Coeziune pentru prima etapă de construcție a autostrăzii Sibiu-Pitești. Va fi prima autostradă care traversează Munții Carpați, asigurând conectivitate nestingherită în România pe coridorul Rin-Dunăre al rețelei transeuropene de transport (TEN-T)”, a informat CE. Coridorul va asigura o legătură neîntreruptă pe teritoriul României, de la portul Constanța de la Marea Neagră până la Nădlac, la frontiera maghiară, conectând România centrală și de vest cu rețeaua de autostrăzi europene. „Acest proiect va elimina un blocaj major în rețeaua de transport din România, ceea ce va spori siguranța rutieră, va scurta durata călătoriilor și va reduce costurile pentru pasageri și mărfuri. Proiectul va avea un impact extrem de pozitiv asupra economiei și a calității vieții populației locale”, spune comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.
Se preconizează că proiectul va fi operațional începând din 2026.
Autostrada Sibiu-Pitești va avea o lungime de circa 123 kilometri și este împărțită în cinci loturi: Sibiu-Boița, Boița-Cornetu, Cornetu-Tigveni, Tigveni-Curtea de Argeș și Curtea de Argeș-Pitești. Proiectul este estimat la peste 2,7 miliarde de euro, fără TVA. În plus, Comisia Europeană a aprobat o finanțare din Fondul de Coeziune pentru un proiect în valoare de 578,4 milioane de euro pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a României în caz de dezastre. Investiția va îmbunătăți capacitatea de reacție terestră, aeriană și maritimă a României prin achiziționarea de echipamente noi și prin formarea personalului. Astfel, populația va fi mai bine protejată în situații de urgență, investiția contribuind la respectarea de către România a obligațiilor internaționale și a strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică cu emisii scăzute. “Datorită acestei investiții din fonduri UE, serviciile de urgență ale României vor fi în măsură să răspundă în mod eficient la evenimente cu frecvență redusă și de mare impact, cum ar fi inundațiile, cutremurele sau accidentele nucleare. Acest lucru este deosebit de relevant pentru o țară precum România, care se confruntă cu un risc ridicat de catastrofe naturale din cauza topografiei și a rețelei sale dense de râuri și pâraie. O mai bună pregătire a României va aduce, de asemenea, beneficii altor țări în cazul unor dezastre în străinătate, în conformitate cu spiritul european de solidaritate și cu acordurile internaționale”, mai spune comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. Proiectul va contribui la salvarea de vieți și la reducerea la minimum a daunelor materiale și a riscurilor de perturbare a activităților economice.
UNSAR: Doar 22% din terenul arabil al României este asigurat, adică 2 milioane hectare, din 8,3 milioane hectare
Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România a anunțat joi că grindina, furtuna și ploile torențiale au generat peste 96% din despăgubirile plătite fermierilor și totodată că doar 22% din terenul arabil al României este asigurat, adică aproape 2 milioane hectare, din 8,3 milioane hectare. “Grindina, furtunile și ploile torențiale sunt fenomenele meteorologice care au generat cele mai multe despăgubiri plătite pentru culturi agricole în 2019 și 2018 (96,3%)”, arată datele furnizate UNSAR, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, de către companiile membre. În contextul fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care provoacă pierderi importante în agricultură, fermierii români își pot proteja investițiile prin intermediul polițelor de asigurări agricole. “Cu toate acestea, doar 22% din terenul arabil al României (aproximativ 2 milioane de hectare, din totalul de 8,3 milioane de hectare) este asigurat”, precizează UNSAR. De asemenea, având în vedere importanța strategică a sectorului agricol, mai ales în contextul economic provocator generat de pandemia COVID-19, UNSAR lansează joi un ghid cu informații utile despre polițele de asigurări agricole dedicat fermierilor. “Materialul își propune să răspundă celor mai frecvente întrebări legate de aceste produse și de riscurile asigurate. Lansarea ghidului vine și în contextul în care fermierii pot beneficia de un program de subvenționare a primelor pentru asigurările de culturi, cu o valoare totală de 40 milioane euro - Submăsura 17.1 'Prime de asigurare a culturilor', relansată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în acest an.
Subvențiile pot fi accesate până în noiembrie 2020, condițiile detaliate fiind prezentate pe site-ul ministerului.
“Subvenționarea primelor plătite reprezintă un sprijin real pentru fermieri. Volatilitatea fenomenelor meteo din ultimii ani indică o nouă realitate cu care se confruntă sectorul agricol și fermierii - dat fiind inclusiv contextul schimbărilor climatice, al căror impact este așteptat să crească în perioada următoare. Asigurările agricole reprezintă un instrument ce are ca scop stabilitatea financiară a producătorilor agricoli și care îi poate proteja de pierderile cauzate de astfel de fenomene”, a declarat Adrian Marin, președintele UNSAR. Prin achiziția unei polițe de asigurare agricolă, fermierii pot beneficia de protecție financiară împotriva fenomenelor climatice nefavorabile precum inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul, tornada, seceta sau arșița.
Rafinăria Lukoil, amendată pentru poluarea aerului în Ploiești
u nivelul de hidrogen sulfurat a fost de 15 ori mai mare decât limita admisă
Comisarii Gărzii de Mediu Prahova au amendat cu 100.000 de lei rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești, pe motiv că aceasta a poluat aerul în timpul trecerii gazelor de la o instalație veche pe una nouă. Timp de o jumătate de oră, miercuri dimineață, nivelul de hidrogen sulfurat în unele zone din oraș a fost de aproape 15 ori mai mare decât limita maximă admisă. Verificările Gărzii de Mediu Prahova au fost făcute după ce Prefectura Prahova a cerut public acestei instituții să stabilească sursa poluării și a mirosului puternic din cauza căruia numeroși localnici din Ploiești au sesizat, miercuri dimineață, autoritățile, reclamând poluarea masivă a aerului. Garda de Mediu Prahova a transmis Prefecturii, în cursul zilei de joi, că după ce a verificat toate stațiile de monitorizare a emisiilor ce aparțin rafinăriilor din municipiul Ploiești a constatat că la stația de monitorizare din zona cartierului Mihai Bravu, ce aparține Petrotel Lukoil, indicatorul H2S-hidrogen sulfurat a fost depășit miercuri dimineață, între orele 06.30 și 07.00. Conform concluziilor Gărzii de Mediu, nivelul hidrogenului sulfurat eliberat în aer a fost de aproape 15 ori mai mare decât valoarea maximă admisă. “În urma controlului din data de 02.09.2020, s-au constatat următoarele: Societatea are în derulare proiectul «Construire complex recuperare sulf RS3» și, la data de 02.09.2020, s-a început trecerea gazelor de la instalația DGRS (Desulfurare Gaze și Recuperare Sulf) de pe vechiul coș pe cel nou, conform programului investițional. În timpul operației, pe o perioadă de aproximativ 30 minute, gazele au fost dirijate spre faclă. Din cauza condițiilor de dispersie, valoarea înregistrată a indicatorului H2S a fost de 218,04 ug/mc, față de valoarea limită admisă de 15ug/mc” se arată în răspunsul Gărzii de Mediu la solicitarea Prefecturii Prahova. În urma acestor constatări, rafinăria a fost amendată cu 100.000 de lei.
INS: Costul orar al forței de muncă a înregistrat o rată de creștere de 11,47% în trimestrul 2 față de trimestrul 1
Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat, în aldoilea trimestru, o rată de creștere de 11,47% față de trimestrul precedent și de 16,11% față de același trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activității în contextul Covid-19, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). “În trimestrul II 2020, costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 11,47% față de trimestrul precedent și de 16,11% față de același trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activității în contextul Covid-19”, arată INS. În trimestrul II 2020 comparativ cu trimestrul l 2020, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activitățile economice comparativ cu trimestrul precedent. “Aceste creșteriale costului orar al forței de muncă au fost determinate în principal de întreruperea/încetarea activității economice în contextul Covid-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat, dar și prin reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă, cauzate de intrarea în șomaj tehnic a multor agenți economici, precum și de nerealizările de producție ori încasările mai mici pe durata stării de urgență/alertă”, arată datele INS. Cea mai semnificativă creștere a costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în hoteluri și restaurante (74,09%), urmată la mare distanță de activități de spectacole, culturale și recreative (30,01%). Aceste sectoare economice au fost și cele mai afectate de întreruperea/încetarea activității agenților economici ca urmare a instituirii stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. “Deși cheltuielile totale cu forța de muncă din hoteluri și restaurante au scăzut comparativ cu trimestrul precedent, scăderea timpului efectiv lucrat a fost mult mai accentuată, determinând astfel evoluția crescătoare a costului orar al forței de muncă”, precizează INS. La polul opus, cea mai redusă creștere a costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în construcții (3,85%), activitate în care atât cheltuielile directe (salariale) cu forța de muncă, cât și timpul efectiv lucrat au avut evoluții pozitive. Față de trimestrul anterior, creșterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a fost 11,58%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) 9,04%. În trimestrul II 2020, comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activitățile economice, evoluția fiind similară cu cea comparativă cu trimestrul precedent. Principalele cauze ale creșterilor costului orar al forței de muncă față de trimestrul corespunzător al anului precedent au fost, de asemenea, întreruperile/încetările activităților economice în contextul Covid-19, diminuarea timpului efectiv lucrat și reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă din perioada stării de urgență/alertă. Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit tot în hoteluri și restaurante (77,01%), respectiv în activitățile de spectacole, culturale și recreative (41,36%). Cele mai mici creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activități profesionale, științifice și tehnice (6,69%), respectiv în administrație publică (6,05%). Creșterea față de același trimestru al anului precedent pentru componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a fost 16,20%, iar pentru componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) 14,13%. Indicele trimestrial al costului orar al forței de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendințelor costurilor orare suportate de angajator cu forța de muncă salariată. “În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale pot prezenta un grad de fiabilitate, acuratețe, completitudine și comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăților apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăți au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unități economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituțiile cu atribuții în domeniu, de suspendarea temporară a activității unui număr semnificativ de unități economico-sociale sau chiar de încetarea activității unora dintre acestea”, precizează INS. În costul orar al forței de muncă, respectiv în câștigul salarial mediu orar sunt cuprinse și sumele plătite salariaților pentru șomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În plus, indicatorii sunt influențați de întreruperea activității în contextul Covid-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut joi la 1,99%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi de la nivelul de 2% la 1,99%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a coborât la rândul său de la 2,09% la 2,08%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Leul a scăzut joi la 4,8442 unități pentru un euro
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, joi, un curs de referință de 4,8442 lei pentru un euro, în creștere cu 0,07% de la nivelul de 4,8409 consemnat miercuri. Dolarul a avansat cu 0,37%, la 4,0940 lei pe unitate. Miercuri, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 4,8409 lei pentru un euro, în creștere cu 0,03% de la nivelul de 4,8393 consemnat marți. Dolarul a urcat cu 0,98%, la 4,0790 lei pe unitate. Maximul istoric înregistrat de euro în raport cu leul, de 4,8448 lei/euro, a fost atins pe 17 martie 2020. Cursul mediu al BNR pentru euro aferent lunii august 2020 a fost de 4,8372 lei pe unitate. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a avansat joi cu 0,37%, de la nivelul de 4,0790 lei pe unitate înregistrat miercuri la 4,0940 lei pe unitate. Pe 23 martie 2020, dolarul a atins un maxim istoric, de 4,5316 lei/dolar. Lira sterlină a scăzut joi cu 0,12%, la 5,4435 lei pe unitate, față de nivelul de 5,4502 lei pe unitate consemnat miercuri. Francul elvețian a crescut cu 0,38%, la 4,495 lei pe unitate, comparativ cu nivelul atins miercuri, de 4,4784 lei pe unitate. Aurul a fost cotat la 254,6004 lei pentru un gram, în coborâre față de prețul înregistrat miercuri, de 258,1701 lei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
