Educație

Memoriul de la Focșani privind distrugerea istoriei ca disciplină școlară

Ziarul de Vrancea
14 ian 2021 3562 vizualizări

Profesorul Cătălin Mocanu a transmis redacției Ziarului de Vrancea spre publicare ”Memoriul de la Focșani al profesorilor de istorie vrânceni.” Memoriul este însoțit de următoarea precizare:Pentru a demonstra autenticitatea semnăturii dumneavoastră, va rog să completați declarația sau orice alta forma de declarație pe care o considerați oportună, trimițând-o la adresa de e-mail: catalin.mocanu@hotmail.com. Termen: 14 ianuarie 2021, ora 16. Va mulțumesc! 

„Un popor, ca şi orice om în parte, atâta preţuieşte cât a înţeles din Evanghelie şi cât poate să urmeze învăţăturii lui Iisus“ (Simion MEHEDINȚI, Creştinismul românesc). 

Profesorii de istorie din falnica Țară a Vrancea sunt îngrijorați de cursul pe care l-au luat evenimentele din ultimii ani și care vizează disciplina de învățământ ISTORIE, predată de la nivelul primar până la cel universitar. Îngrijorarea provine din faptul că persoanele care hotărăsc ponderea acestei științe în rândul celorlalte și care sunt predate elevilor, nu înțeleg sau se prefac a nu înțelege, în mod intenționat, că ISTORIA, așa cum susținea recent însuși Președintele Academiei Române, E. S. domnul Ioan-Aurel Pop, este aceea care asigură cultura generală a fiecărui om, precum și posibilitatea înțelegerii lumii unde trăiește, prin raportare la trecut, dar și la cei din jurul său, într-un prezent atât de controversat.ISTORIA nu este o simplă înșiruire de date și evenimente ce trebuie memorate și doar atât; ea înseamnă orientare în timp, înțelegerea celuilalt, viziunea în ansamblu a universului uman, asigură zestrea de cultură a unei întregi națiuni, care va putea fi, astfel, greu de clintit în fața vicisitudinilor timpului. Este bine știut, de la Immanuel Kant încoace, că un popor lipsit de cultură devine ușor manipulabil, în orice direcție. Eliminarea treptată, de-a lungul anilor, a acestei discipline din centrul atenției planurilor-cadru de învățământ, demonstrează din plin acest fapt. Și ne asumăm, cu exemple și demonstrații concrete acest lucru, urmând a arăta mai jos că dreptatea este de partea noastră și nu a celor care deja manipulează, din plin, opinia publică, folosindu-se nedemn de părerile unora și ale altora, deveniți, paradoxal, factori decidenți, lipsiți de experiență didactică.

Pilonii rezistenței în timp ai unei națiuni sunt limba vorbită și scrisă, Istoria și credința. Istoria postdecembristă arată că acești piloni au fost și sunt continuu loviți, scopul nefiind decât unul singur: șubrezirea perpetuă a acestora până la dispariție, dacă se poate. Și ca să nu fim acuzați că vorbim generalități, vom discuta concret despre disciplina noastră, ISTORIA.

Paradoxul situației, și nu credeam să ajungem vreodată la o asemenea comparație, arată următorul fapt: înainte de 1990, ISTORIA era știința care își avea un loc binemeritat, atât în societate, cât și în școală; înțelegem foarte bine contextul lumii în care a fost promovată, lumea comunistă, ideologia acelor vremuri, cât și tot demersul prin care unii doreau cu orice preț să 2 rămână în ISTORIE. Și au rămas! Dar ISTORIA era extraordinar de mult apreciată și înainte de Al Doilea Război Mondial, dar și în secolul al XIX-lea. A fost cea mai înaltă instanță la care am făcut apel pentru a ne apăra drepturile regnicolare și a ne afirma ca națiune cu principii moderne într-o lume multipolară, unde marile imperii își impuneau legea celui mai tare.ISTORIA ne-a afirmat existența și continuitatea milenară pe aceste pământuri, ISTORIA ne-a așezat în rândul națiunilor demne care și-au câștigat unitatea, independența și întregirea ca neam.

Și acum, noi, cei de azi, ce facem? O scoatem, pur și simplu, din conștiința tinerelor generații. Cum? Iată câteva explicații simple: după 1989, această disciplină s-a bucurat, pentru scurt timp, de o anumită considerație, fiind obiect de examen, atât la sfârșit de clasa a VIII-a, la alegere cu Geografia, cât și la Bacalaureat. Treptat și pe nesimțite (sic!), ambele discipline au fost scoase de la examenul derulat la sfârșitul ciclului gimnazial, motivându-se că este prea mult de învățat pentru generațiile de adolescenți; la fel s-a petrecut și la Bacalaureat, unde ISTORIA a devenit o disciplină obligatorie doar la filiera teoretică - profilul umanist și filiera vocațională, fără a se putea opta și de către elevii de la filiera teoretică - profilul real și filiera tehnologică. Din această perspectivă, Geografia are un ușor avantaj la examenul de Bacalaureat, în cazul elevilor de la filiera tehnologică - profilul servicii.Apoi a urmat un veritabil masacru asupra orelor de predare-învățare; dacă, inițial, existau în planurile-cadru câte două ore la fiecare clasă, acestea au dispărut la clasele a VI-a și a VII-a, unde ISTORIA a rămas cu o singură oră. Și mai mult decât atât, în mult clamatele propuneri de planuri-cadru privind învățământul liceal, recent date consultării publice, la filierele vocațional și tehnic ISTORIA continuă să fie desconsiderată, existând propuneri unde aceasta ar rămâne doar cu 0,5 ore/săptămână. Da, ați citit bine, o jumătate de oră, ceea ce înseamnă că s-ar preda o oră la două săptămâni! Toate acestea arată de ce susținem că se dorește distrugerea acestei științe, sub masca „eliberării” elevilor de „discipline școlare neinteresante pentru tineri”. Cine hotărăște cât de formative sunt disciplinele de învățământ pentru copii și în baza căror criterii? Au fost, vreodată, publice aceste criterii? Că ni se spune, infatigabil și interminabil, că trăim într-o societate transparentă...Nu intrăm în detalii, dar pentru aceia care nu au predat vreodată, le spunem că niciodată nu a existat o oră întreagă pentru predarea unor cunoștințe, ora fiind defalcată secvențial, astfel încât timpul alocat transmiterii de informații sau însușirii deprinderilor de către elevi reducându-se simțitor la aproximativ 25-30 minute. Același fenomen e valabil și în învățământul gimnazial, unde, în mod excepțional, doar clasele a V-a și a VIII-a se mai bucură de cele două ore săptămânal.

Un alt aspect legat de distrugerea ISTORIEI ca știință și disciplină de învățământ este legat de modul în care a fost abordată predarea acesteia, concepându-se programe trunchiate și manuale cuprinzând erori științifice, sarcina profesorilor de istorie fiind, între altele, de a-și avertiza constant proprii elevi asupra greșelilor de fond și formă care afectează manualele de studiu. O altă anomalie ține de nerespectarea derulării cronologice a Istoriei, producându-se în mintea elevilor o adevărată nebuloasă, căci devine greu explicabil, de exemplu, chiar și la clasa a XII-a, de ce trebuie studiat mai întâi un aspect din Epoca Modernă și abia mai apoi, altul din 3 Evul Mediu. De asemenea, reducerea aleatorie, fără fundamente istorice ale unor etape din Istoria Lumii și a Românilor, ridică multe semne de întrebare.

Și nu în ultimul rând, documentele emise de ministerul tutelar nu mai amintesc despre această disciplină,ISTORIA, așa cum se constată parcurgându-se Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022, unde se vorbește numai despre istoria și tradițiile minorităților care locuiesc în România. Este foarte bine că suntem extrem de atenți cu trecutul și tradițiile minoritățile, dar de ce nu facem același lucru când vine vorba și despre ISTORIA ROMÂNILOR? În metodologia valabilă pentru anul școlar trecut era menționată, totuși, și ISTORIA... Ce putem înțelege din această „omisiune” din acest an? Cumva că ISTORIA se va pierde, încet și sigur, la început cu numele și apoi propriu-zis?

Practica aceasta defectuoasă, de a fi acuzați de naționalism și de alte „-isme”, când se încearcă apărarea valorilor noastre naționale, practica de a vorbi excesiv și inadecvat despre tot soiul de fobii când nu e cazul, intenționat fiind confundate cu sentimentul național, reprezintă alte defecte ale lumii în care ne mișcăm și pe care unii le promovează cu energii demne de cauze mai bune.Metoda „cântatului după ureche” practicat în conceperea programelor, manualelor, planurilor-cadru și prezentată ca fiind rezultatul muncii unor specialiști care lucreaza ei între ei în turnul nu tocmai de fildeș, unde se simt protejați de diverse contexte, a dus la o situație gravă, ce anunță falimentul unei discipline și dispariția unei lumi; a unei lumi în care valoarea e disprețuită, omul mărunt e pus în fața faptului împlinit, iar gesturile obscure desființează ceea ce a mai rămas viu din spiritul unui neam glorios în vremuri demult apuse.

Nu dorim decât să tragem un semnal de alarmă asupra faptului că vom asista la moartea lentă a inteligenței unui neam, căruia i se vinde fals, la taraba diverselor interese, că viitorul este doar al tehnologiilor moderne, în vreme ce umanismul, arta și spiritul creator se vor dilua cu timpul, noi devenind mai seci și mai goi decât am fost vreodată.

Față de cele arătate mai sus, solicităm:

1. Revenirea la denumirile de „Istoria Universală” și „Istoria Românilor”, care corespund specificului problematicii prevăzute de către programele școlare;

2. Stabilirea în noul plan-cadru pentru învățământul gimnazial a 2 ore de istorie/săptămână;

3. Stabilirea în noul-plan cadru pentru învățământul liceal a unei ore de istorie/săptămână pentru filiera tehnologică.

În consecință, profesorii de istorie din bătrâna Țară a Vrancei și, alături de ei, toți cei care au semnat prezentul memoriu, fac apel la toți colegii lor din Țară și la conaționalii noștri pentru care Școala mai înseamnă ceva, să susțină MEMORIUL DE LA FOCȘANI, demarând 4 demersuri similare, în încercarea de a salva, măcar în ceasul ultim, ceea ce se mai poate salva.Încheiem, permițându-ne să modificăm un prea bine cunoscut îndemn: existența ISTORIEI nu se discută, se afirmă!

Atașăm prezentului memoriu semnăturile celor care mai „îndrăznesc” să creadă că ISTORIA este „învățătoarea vieții” și care refuză să fie părtași la surparea temeiurilor Neamului

P.S.Pentru a demonstra autenticitatea semnăturii dumneavoastră, va rog să completați declarația sau orice alta forma de declarație pe care o considerați oportună, trimițând-o la adresa de e-mail: catalin.mocanu@hotmail.com. Termen: 14 ianuarie 2021, ora 16. Vă mulțumesc!

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.