Educație

Limba română-altarul sacru al tuturor românilor

Ionel Marin
31 aug 2022 1196 vizualizări

Ziua Limbii Române-31 august, a fost  instituită de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. În fiecare an sărbătorim limba sfântă a neamului românesc în ţară, în Republica Moldova, cât şi acolo unde trăiesc şi muncesc comunităţi de români.

Am afirmat adesea că:

,,Omul deci şi românul este o „zidire” frumoasă, dornică de absolut şi unică în manifestare. Omul este o fiinţă divină şi umană în acelaşi timp. Suntem scânteia divină în foşnetul timpului şi netimpului, în anotimpurile vieţii. Este firesc să cunoaştem şi respecta rostul şi sensul vieţii, să susţinem şi să răspândim idealurile umane, opiniile şi faptele pro-familie, pro-viață, pro-Dumnezeu.

În Biblie este scris: „La început a fost cuvântul, cuvântul prin care toate s-au făcut”. Cuvântul limpezeşte zonele conştiinţei, el e acela care creează memoria timpului unui neam dându-i veşnicie. Cuvântul, fie rostit prin viu grai, fie aşternut în scrieri, este comoara fără preţ cu care ne-a învredicit AtotCreatorul. Deci suntem părticică din universul văzut şi cel nevăzut, cu posibilitatea de a trece dincolo de spaţiul terestru, de a cunoaşte şi trăi miracolul, prin suflet şi duh. Măreţia Universului este imposibil de cuprins în cuvinte. Cuvântul lui Dumnezeu este viu, căci numai prin suflet simţim, ne bucurăm, suferim şi intrăm în legătură cu Părintele ceresc.Este firesc să dorim să cunoaştem Adevărul suprem, absolut şi să dăm strălucire iubirii, aurul sufletesc al omului. Graiul este haina care îmbracă gândurile şi trăirile  din inimă şi sufletul omenesc. Prin grai, noi comunicăm nu doar cu semenii noștri, ci și cu însuși Creatorul nostru. Cu certitudine Regina graiului străbun, limba română, moştenitoarea limbii dace, a rămas şi va fi întotdeauna lumina sufletului românesc. Limba română este hrana cea vie, lăsată de Dumnezeu-românilor şi urmaşilor lor, pe veşnicie. Acad. Nicolae Manolescu afirma: "Limba română este principalul bun naţional, începutul şi sfârşitul a toate". Poetul Nichita Stănescu, scria:,,A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea”. Vasile Alecsandri spunea că limba noastră este: „tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute”. Iar președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne spune că româna-i între primele 8 limbi ale lumii. Ultima ediție a „Marelui Dicționar al Limbii Române” adună 170.000 de cuvinte. Asta-n condițiile în care autorii au lăsat de-o parte diminutivele, și alea vreo 30.000. Poetul Grigore Vieru considera că: ,,Limba este focul veghetor al Patriei, suflarea ei caldă, sănătatea ei liber ziditoare de frumos. Limba este frumuseţea activă a patriei”. Limba română asigură identitatea naţională, mândria unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care traieşte încă acolo unde s-a născut, a crescut şi s-a dezvoltat în graniţile sale. Avem bucuria şi mândria că poporul nostru este primul popor din lume care a folosit scrierea cu 7000 de ani în urmă, pe când alţii nici nu existau ca popor. Tăbliţele de la Tărtăria, aşa cum recunosc toţi cei care le-au studiat, fac dovada că am fost prima civilizaţie care a semnat pe acest pământ, cu 1000 de ani înaintea scrierii sumeriene, cunoscute ca fiind cea dintâi scriere. Astăzi şi Vaticanul recunoaşte că poporul nostru este cel care a dat limba ştiinţifică a lumii, latina, şi în acelaşi timp limba liturgică pentru Roma, iar pentru ortodoşi, slavona, care izvorăşte tot de la noi. Limba noastră-i limbă sfântă, dulce ca un fagure de miere, veche şi strălucitoare ca şi credinţa unui popor neînvins de timp şi de hrăpăreţii duşmani. Limba română, catedrala „zidită” pe teritoriul Carpato-Danubiano-Pontic, binecuvântată de însuşi Dumnezeu este limba părinţilor, a rugăciunii, ce înfloreşte în sufletul fiecăruia dintre români.Brâncuși a rămas cel mai mare sculptor modern al lumii pentru că a avut inteligența, instinctul sau genialitatea de a rămâne, din punct de vedere etnic, român. Și-a asumat această etnicitate. Să ne amintim şi de faptele viteazului domnitor Constantin Brâncoveanu şi de sacrificiul suprem pentru apărarea fiinţei naţionale, a credinţei şi culturii române. Cu alte cuvinte, românii și-au putut menține identitatea fiindcă și-au prețuit mai mult limba decât viața! Ce elogiu mai frumos poate fi adus limbii noastre și, odată cu aceasta, poporului care a creat-o și a conservat-o ca pe o „comoară”? 

În prezent în Ucraina şi în alte zone din Europa, fiecare român este cu adevărat ,,un erou”. Un erou, un supravieţui­tor, fiindcă ,,păzesc” limba română, limbă care nu le-a adus decât necazuri...

Protest al românilor din Ucraina

În timp, spațiul nostru românesc a fost frânt de străini, căci era dulce, așa cum spunea Eminescu în „Ce-ți doresc eu ție dulce Românie!”. Au fost trasate granițe prin inima țării, pe crestele Carpaților și acestea au rămas așa multe secole. Dar străinii n-au putut trage hotare în inima şi spiritul nostru românesc. Cultura nu seamănă sânge, ci iubire, trudă, credință și grai. Cultura și limba română rămân cei mai de seamă apărători ai neamului și ai spațiului nostru românesc. ROMÂNUL este înzestrat cu dragoste față de glie, are har, credinţă, trebuie instruit şi educat în spiritul iubirii şi ataşamentului faţă de limba şi cultura strămoşească. Cultura trebuie să ne învețe să trăim în armonie, echilibru și dragoste. Cultura română trebuie să influenţeze pozitiv mentalitatea şi modul de viaţă al semenilor noştri, să ne ajute să devenim mai buni, mai înţelepţi şi fericiţi. Cultura scrisă, cărțile, mass-media pot contribui mai mult la renaşterea spirituală, la promovarea frumosului din gândire, din sentimente, din viaţa cotidiană. Limba şi cultura română dau tărie, substanță, lumină ființei noastre, ne îndreaptă către izvoarele divinităţii. Din nefericire, astăzi nu avem politici coerente ale Ministerului Culturii de stimulare a produsului cultural.

Este obligația noastră să-i educăm în spiritul valorilor moral-creștine ale neamului, al respectării și continuării tradițiilor noastre și de atașament față de Patria Română.

Școala, Mass-media trebuie să se implice mai mult în educație, în pregătirea tinerilor pentru o profesie și pentru viață. Nu nesimțirea, tupeul, violența, lenea și alte lucruri negative trebuiesc ,,promovate”, ci în mod deosebit faptele pozitive, aducătoare de bucurii și realizări sufletești deosebite.

E de datoria fiecăruia dintre noi, a oricărui român, a oricărui cetăţean ce se naşte pe aceste meleaguri, să facem eforturi în vederea cunoaşterii, respectării, preţuirii şi răspândirii corecte a limbii române. Să nu mai acceptăm „barbarismele” care alterează structura de bază a limbii. Fără educaţie serioasă, credinţă vie şi cultură autentică o naţiune nu progresează şi nu îşi poate realiza un viitor strălucit în hotarele proprii. Scriitorii au datoria lor de a vindeca starea umanității, trebuie să găsească acele căi potrivite pentru a-i ajuta pe oameni să-și găsească fericirea chiar și în aceste clipe nefericite produse de pandemie, de crize de tot felul și în mod special de noua stare a civilizației în care am intrat.Oamenii de cultură ai neamului nostru trebuie să fie uniți și să vegheze la hotarele limbii și ale culturii românești. Nimeni nu are dreptul să deteste limba, cultura, tradițiile românești, să atace Biserica și credința noastră în Dumnezeu.Aşa cum afirmă scriitorul Geo Călugăru din Bucureşti: ,,Suntem datori să nu întinăm ce a binecuvântat Dumnezeu: țara și graiul nostru românesc”. A sosit vremea ca miile de creiere românești să lumineze ROMÂNIA, să contribuie lapăstrarea şi răspândirea valorile noastre culturale şi spirituale. Prin dragoste faţă de propria patrie, să visăm şi să trăim cu drag în vatra sfântă, strămoşească.Dumnezeu să ne binecuvânteze!

Ionel Marin

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.