Legenda Soarelui, compunere relizată de Teodora Gabriela Stoian , elevă în clasa a V-a,Școala Gimnazială REGINA MARIA, Vintileasca, Vrancea
Demult, tare, taaaare demult, Pământul era o planetă întunectă și foarte friguroasă. Pe ea trăiau doar niște licurici, câțiva lilieci și două vietăți imense ce erau de miliarde de ori mai înalte decât oamenii din ziua de azi. Aceștia se numeau Soare și Întuneric.
Soare era bun, milos, prietenos, avea o coroană cu raze din aur pe cap și era gătit cu straie strălucitoare. Avea ochii luminoși și sufletul său împrăștia căldură. Prietenii lui erau licuricii, ființe la fel de sclipitoare și blajine. Întuneric avea răutatea în sânge, nepăsându-i de nimic. Nimeni nu știe cum arăta, fiindcă al său chip era întunecat și mereu ascuns. Slugile lui erau liliecii care făceau toate răutățile pe care le poruncea el. Se credea cel mai puternic, cel mai curajos din lume și era tare invidios pe Soare.
-Fârtate Soare, de ce să împărțim noi lumea asta când o poate avea unul singur? Eu aș zice să ne luptăm iar cine câștigă să fie iubit și apreciat de urmașii noștri. Cel mai puternic trebuie să câștige! Aliații mei sunt liliecii,ai tăi, licuricii. Ce zici, te prinzi în joc? Întrebă cu viclenie Întuneric într-o bună zi.
-Bine, facem cum vrei, nu vreau să te supăr. Dar să știi că eu voi lua în serios lupta noastră!
-Cum să nu? și eu la fel voi face.
Și se luptară și se luptară…După lupte grele, Soare a ieșit învingător. I-a fost milă de Întuneric, așa că a creat noaptea, pentru ca el să fie în centrul atenției jumătate din zi. I-a dăruit liliecii pentru a cutreiera noaptea. Soare și-a dorit ca licuricii să fie activi ziua, însă s-a gândit că strălucirea lor ar înveseli întunecimea nopții. A rupt una dintre razele lui și a împrăștiat pe tot cerul bucățelele luminoase pe care le-a numit stele. Când a terminat de rânduit toate acestea, a sărit și s-a transformat într-un uriaș de foc. Și, dintr-o dată, sub vraja luminii, miliarde și miliarde de suflete-plante, gâze, animale de uscat și de apă, oameni-au țâșnit spre lumină umplând pămânul de viață. Și bunul Soare a știut că și-a împlini misiunea primită de la Dumnezeu.
Compunerea Legenda Soarelui realizată de Teodora Gabriela Stoian ne-a fost transmisă de Stana Georgescu Apostu, profesor de limba română la Școala ”Regina Maria”Vintileasca cu mențiunea că a fost scrisă de ”Ziua Solstițiului de vară” denumită și ”Ziua Soarelui”
