La mulți ani, Domnule Profesor Gheorghiță Geană! Antropologul vrâncean omagiat la Focșani
În timp ce politicienii băștinași pregăteau în subterane „Bătălia pentru Atheneu”, în Sala mică a Atheneului Popular „Mr. Gh. Pastia” din Orașul Unirii au fost omagiați doi titani ai științei românești: geograful Șerban Dragomirescu și antropologul Gheorghiță Geană.
Puțin cunoscut într-un județ caracterizat printr-o platitudine culturală greu de imaginat acum douăzeci de ani și prin transformarea imposturii în politică de stat, antropologul Gheorghiță Geană a acceptat propunerea profesorului Costică Neagu, ca la ediția din acest an să fie sărbătorit în orașul unde între 1956-1960 a studiat pe băncile fostului Liceu (astăzi Colegiu) „Unirea”. Sigur, la evenimentul de la Atheneu nu a fost nimeni din partea Colegiului; dacă era politician, Sala mică ar fi fost neîncăpătoare de elevi și mai ales de profesori și înțelegem de ce. Dar nu despre absolventul Liceului dorim să notăm câteva rânduri, ci despre antropologul care de 50 de ani este cercetător științific la Institutul de Antropolgie „Francisc Rainer” al Academiei Române. Ucenicii vrânceni ai lui Dan Puric să nu panicheze, numele Institutului nu face vreo aluzie, nici la Papa Francisc, nici la Prințul Rainer, ci este numele fondatorului Școlii românești de Antropologie, iar cercetătorul vrâncean, născut în Soveja pe 27 octombrie 1942, ocupă cea mai înaltă funcție în această instituție de elită a științei românești. Nu vom înșira lucrările din CV –ul sovejanului, doar vom preciza că sunt cuprinse în câteva zeci de pagini, cam tot atâtea pagini câte au lucrările de licență ale directorilor din deconcentratele din Focșani, evident la un loc!
Un ambasador al Vrancei la Academia Română
Din 1967, momentul în care a intrat cercetător la Institutul Academiei, și până astăzi, Gheorghiță Geană este unul dintre cei mai constanți ambasadori ai Vrancei în capitală, promovând cu timp și fără timp, necondiționat și benevol, ethosul românesc și gândirea mehedințiană în mediul academic. În același timp este liantul care a legat inteligentzia bucureșteană de Vrancea-Soveja și spiritul mioritic, fiind printre puținii cercetători români care tratează poemul „Miorița”, nu numai cu respect,
dar mai ales cu obiectivitate și realism, oferind una dintre cele mai interesante explicații științifice. Nu este mai puțin interesantă analogia pe care antropologul Geană o face între ciobanul din „Miorița” și martirii primelor secole. Pentru acest moment aniversar pregătit de Asociația „Simion Mehedinți”, profesorul Costică Neagu a editat volumul omagial „Profesorul Gheorghiță Geană 75” (Ed. Terra, Focșani, 2017), în care semnează alături de cuvântul editorului Costică Neagu, profesorii Ilie Moise de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Constantin Macarie de la Școala din Soveja, Marin Constantin, Valeriu Anghel, Sebastian Ștefănucă și Av. Ana-Corina Săcrieru. La momentul de la Ateneu, pe lângă cei numiți mai sus au participat geograful Ene Marian de la Universitatea București, profesorii Cezar Cherciu, Ion Gr. Cherciu, Alexandra Tătaru, Nicolae Damian, Mirela Chipăilă, Răzvan Săcrieru, Răzvan și Daniela Ionescu, Liviu Roman, Florin Roman, Vasile Țibrea, Ion Văsuianu și prof. Steluța Dan, inspector de geografie în Ministerul Educației Naționale, aceasta din urmă cu un discurs inteligent, obiectiv, mult peste nivelul ministrului Educației. Poate, în anul Centenarului Unirii, autoritățile județene și municipale se vor gândi să onoreze acest colț de Românie, acordând titlul de cetățean de onoare unor personalități ale culturii, științei și spiritualității românești. Nu pe criteriul notorietății câștigate la O(R)TV, ca să dea bine poporului turmentat, ci pe cel al valorii! Așteptând această minune, îi dorim sensibilului exeget al „Mioriței” și ambasador al spiritualității românești printre pozitiviștii institutelor Academiei Române, La mulți ani, curaj și timp pentru a împlini opera începută acum jumătate de secol! (Valentin MUSCĂ)
.jpg)
