Foto | Școala nr. 7 „Adrian Păunescu” din Focșani, la jumătate de secol de la extindere: istoria clădirii și controversa numelui
Documente păstrate la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Vrancea reconstituie extinderea din 1974 a școlii din cartierul Gării. Florin Marian Dîrdală analizează și disputa privind numele poetului Adrian Păunescu, atribuit unității de învățământ în anul 2019.







Așa că să revenim la unitatea școlară din orașul nostru care îi poartă numele, anume Scoala nr. 7 „Adrian Păunescu” din cartierul Gării. După cum știți acest cartier era în trecut un maidan pe care nu existau decât cele 8 pavilioane CFR construite în 1926. Abia după anul 1966 au început să apară blocuri și în acest sector al localității noastre, fie blocul așa zis al suedezilor ( construit de niste muncitori din acea țară ), fie altele. Oamenii muncii au început să se instaleze în apartamentele repartizate și și-au întemeiat acolo familii.Din care au rezultat numeroși urmași. Aceștia trebuiau să se bucure de instruire. Așa a apărut Școala din acest cartier căreia acum i se spune „Adrian Păunescu”. Prima formă a ei era un corp format din 8 clase care s-au dovedit insuficente pentru numeroasa populație de micuți. Așa că în anul 1974 Direcția tehnică de investiții a consemnat că este necesară construirea unei școli cu 8 săli de clasă, amplasată lângă Școala generală nr 7 din muncipiul Focsani. Deoarece cele 8 săli de clasă urmează a fi construite ca extindere la școala existentă, iar în final școala va functiona cu 16 săli de clasă. Motivul ,unul foarte simplu. Cele 8 săli de clasă nu mai ajungeau, așa că organele de stat au decis mărirea unitații cu încă 8 săli în plus. Acestea erau vremurile de atunci. Grele, dar cu mulți copii! Așadar s-a prevăzut ca „ școala să se extindă spre nord, păstrând aliniamentul față de str Al Ionescu. Extinderea se executa cu parter și cu etaj ca și școala existentă și va cuprinde 8 clase, o bibliotecă , grup sanitar și scara de acces la etaj.Legătura cu școala existentă se va face prin practicarea unui gol prin ușa de la parter , în dreptul coridorului de acces la atelier ,urmând să se desființeze depozitul atelierului. La etaj se desființează depozitul de material didactic din cuprinsul laboratorului împreună cu nișa acestuia, demolând două ziduri, zidind două goluri de uși și creînd un gol pentru ușa spre extinderea proiectată. Depozitul laboratorului se va muta în locul cabinetului medical, pe peretele adiacent laboratorulu , unde se va reface și nișa pentru prepararea unor substanțe, conform detaliilor din proiect .Cabinetul medical se va muta în locul actualei biblioteci, neîncăpătoare ca spațiu și pentru care s-a prevăzut un spațiu mai mare în proiectul de extindere. Date cifrice: nr. unități de folosință -320 elevi. Aria construită- 395,87 m p, aria desfășurată 791,74 m.p. Aria de învățământ 412,96 mp. Volum 3564 , 27.Structura de rezistență este din cadre de beton armat monolit pe ambele direcții. Fundațiile sunt continui , din beton simplu cu dimensiuni în plan , mai mari în dreptul stâlpilor , cu cuzineți pentru stâlpi și centuri pentru ziduri. Zidăria este din cărămidă eficientă la exterior, iar la interior din cărămida presată. Planșeele și scara sunt de beton armat monolit. Tinand cont de faptul ca acoperișul școlii existente este din șarpanta de lemn , cu învelitoare de tablă , s- a prevăzut la extindere același sistem de acoperire. La școala existentă , în porțiunea unde se face legătura cu extinderea , este necesară desfacerea șarpantei ( a apei dinspre nord ) și realizarea continuității acoperisului la aceleași cote cu ale clădirii existente. Se prevede folosirea învelitorii de tablă. În clase și bibliotecă sunt prevăzute pardoseli de parchet de 22 mm pe suport din plăci fibrolemnoase poroase. Pardoselile sunt din mozaic turnat. S -au folosit finisaje îmbunătațite -glet de var și zugrăveli în încăperile principale circulației , iar la exterior spoială în aceleași nuanțe de culoare cu cele de la fațada școlii existente. La grupurile sanitare s- a prevăzut faianța până la H -1, 50 m. Peretele din fundul clasei va fi vopsit cu ulei până la înălțimea cuierelor. Ușile interioare s -au prevăzut celulare dublu placate , iar cele de la circulație din lemn de stejar. Ferestrele sunt din lemn de molid . Incălzirea se face cu calorifere ce folosesc agent termic de la centrala din imediata apropiere. Alimentarea cu apă a extinderii se face din rețeaua exterioară de apă. Evacuarea apelor uzate se face la canalizarea exterioară care poate prelua debitul în bune condițiuni. Alimentarea cu energie electrică se face trifazat sub tensiunea de 380/220v -hz de la rețeaua de distribuție prin branșament subteran. Tabloul general de distribuție se află la parter sub scara cu acces la etaj. Instalația interioară se execută cu conductori de aluminiu izolați , protejați în tub PVC -IP, îngropat, cu excepția instalației de iluminat de siguranță care se execută cu conductoare de cupru izolate protejate în tub IP . Lucrări de sistematizare verticală nu s- au prevăzut deoarece se consideră că, fiind vorba de extindere , sistematizarea verticala este realizată la școala existentă.” Întocmit de arh. Ciontu Tiberiu.
Aceștia au fost pașii edificării formei de azi a Școlii nr 7 „Adrian Păunescu” Focșani. Iar ca denumire, pe lângă cifra 7 i s-a atribuit, din anul 2019, numele poetului Adrian Păunescu. Acum, probabil, acest nume propriu va dispărea. Si va rămâne doar elementul de identificare 7 care datează tot din vremea comunistă. Până se va gasi o altă personalitate demnă să fie încrustată in istoricul acestei unități de învățamânt.Care poate să fie, ori vreun academician local, ori vreun erou de război al orașului nostru. Sau, de ce nu, poate și un martir din Vrancea al Revoluției din 1989.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea














