Între anii 1924 – 1928 au fost adoptate legile privind învăţământul primar şi respectiv secundar. Până în 1924, învăţământul primar de patru ani era completat cu clasa a V-a. După aplicarea noii legislaţii, erau două cicluri: clasele I-IV, obligatorii şi V-VII complementare. Legea din 1924 preciza că învăţământul primar era „unitar, obligatoriu şi gratuit”. Începând cu anul 1934, a fost instituită obligativitatea învăţământului de 7 clase.

În anul școlar 1917-1918 la Școala primară mixtă Jitia, învățător a fost Dumitru P. Dumitru.

Din anul 1920, au fost înființate școli și în satele Jitia de Jos și Dealu Sării.

În anul școlar 1921-1922, au funcționat următorii învățători: Alexandru Ionescu și Vintilă Stănescu – Jitia; Nicolae Capritopol – Jitia de Jos; Pavel Negulescu – Dealu Sării.

În anul școlar 1922-1923: Gheorghe Popescu și Dumitru P. Dumitru – Jitia; V. Nicolau – Jitia de Jos; Gheorghe Ivănescu – Dealu Sării.

În anul școlar 1926-1927, președintele cercului cultural al învățătorilor din Jitia, era condus de Gheorghe-Aurel Popescu.

Prin legea pentru învăţământul primar din 26 iulie 1924, se prevedea două cicluri: clasele I-IV și clasele V-VII, complementare. Din anul 1934, se trece la învățământul obligatoriu de 7 clase.

După anul 1930, s-a înființat școala Măgura, care funcționa într-un spațiu închiriat.

Școlile existente în Jitia erau de „tip Haret”, cu un hol la intrare, cancelarie și una, două săli de clasă. Dintre învățătorii veniți la școlile primare din Jitia după anul 1927, îi amintim pe următorii: Constantin Popa și Elena Popa la școala Jitia de Jos (1927); Neculai Săraru, fiul satului, la școala Dealu Sării (1928); Nicolae D. Marcu, la școala din Jitia (1928), Dumitru Vasile, la școala Jitia (1932); Ion Avramescu – director, la școala Jitia (1933); Aneta Comănici, la școala Jitia (1933); Alexandru Avramescu, la școala Jitia de Jos (1933); Gheorghe Stoian, la școala Jitia de Jos (1933); Gheorghe I. Răchițeanu, la școala Măgura (1933); Costina V. Dumitru, la școala Jitia (1939); Constantin V. Popa, la școala Jitia de Jos (1940); Gheorghe Anghelescu, la școala Jitia (1940), Vasile P. Dumitru, la școala Jitia (1941).

Începând cu anul școlar 1940-1941, numeroși învățători au fost concentrați, numărul lor crescând între anii 1943-1944.

În anul școlar 1941-1942, la toate școlile din Jitia erau înscriși un număr de 110 elevi și aveau încadrate 4 cadre didactice.

Într-o situație a revizoratului școlar cu orfanii de război din anul 1943, apar și elevii Ion, Stana și Stanca Pascu din satul Măgura, cu tătăl căzut pe front la Sevastopol (URSS) și mama decedată anterior.

Situația școlilor din comuna Jitia în anul școlar 1944-1945, era următoarea:

Școala primară mixtă Jitia: avea două săli de clasă, 100 de elevi înscriși și doar 78 care frecventau, învățători erau Dumitru Vasile și Dumitru Costina, un post vacant;

Școala primară mixtă Jitia de Jos: avea o sală de clasă, 69 elevi înscriși și 48 care frecventau, învățători erau Constantin Popa și Rodica Stoicescu;

Școala primară mixtă Măgura: avea o sală de clasă, 82 elevi înscriși și 65 care frecventau, învățător era Alexandru Radu și un post vacant;

Dealu Sării: avea o sală de clasă, 55 elevi înscriși și 49 care frecventau, învățător era Nicolae Săraru.

Școlile şi-au reluat activitatea iniţial pe linia modelului de dinainte de război. Foarte repede amestecul comuniştilor s-a făcut simţit şi în viața școlii. Pe măsură ce s-au consolidat politic, comuniştii au transformat şcoala într-un instrument de propagandă, îndoctrinând în primul rând cadrele didactice. Au modificat programele şi manualele şcolare după modelul sovietic, limba rusă devenind obligatorie.

Din 1948, se iau măsuri de organizare a învățământului conform Decretului 175 pentru Reformarea învățământului, care prevedea printre altele că învățământul este organizat exclusiv de către stat și se preciza că se urmărea eliminarea neștiinței de carte. Școala era structurată astfel:

- învățământul preșcolar (facultativ) în cămine și grădinițe (copii cu vârsta de 3-7 ani);

- învățământul elementar de 7 ani, cu primele 4 clase generale obligatorii;

- învățământul mediu era de patru ani (licee și școli pedagogice); mai existau școli tehnice și școli profesionale.

Asupra cadrelor didactice au început să se facă presiuni pentru a deveni membri ai partidului unic şi să aplice politica acestuia.

În anul școlar 1948-1949, situația la școlile din comuna Jitia era următoarea:

la Școala primară mixtă Jitia de Sus, funcționau învățătorii Marin Surdeanu și Elena Surdeanu, existau 4 săli de clase, 75 de elevi înscriși, din care au promovat 50;

la Școala primară mixtă Jitia de Jos, funcționau învățătorii Ion Cambeșteanu și Marinela Cambeșteanu, existau 4 săli de clasă, 52 elevi înscriși, din care au promovat 36;

la Școala primară mixtă Dealu Sării, funcționa învățătorul Nicolae Săraru și un post vacant, exista o sală de clasă, 39 de elevi înscriși, din care au promovat 34;

la Școala primară mixtă Măgura, funcționa învățătorul Alexandru Asănache, exista o sălă de clasă și 43 de elevi înscriși, din care au promovat 36. Din cei 209 elevi înscriși, au promovat 156 elevi.

În cursul anului 1948, în Jitia s-au efectuat recensăminte cu evidența analfabeților și s-au organizat cursuri de pregătire pe două cicluri: ciclul I, cu persoane total neștiutori de carte și ciclul II, cu cei care aveau una, două sau trei clase și nu încheiaseră ciclul primar. Cursurile s-au ținut în lunile de iarnă, iar între 1 – 17 aprilie 1949 s-au constituit comisiile de examinare.

În anul 1949 s-a creat Școala Elementară „Poiana Mărului”, pentru maicile și surorile tinere care urmau ciclul II al școlii de 7 clase. Directorul școlii a fost preotul Constantin Negrilă din Jitia, care a predat și cea mai mare parte din obiecte. În sesiunea din iunie 1953 desfășurată la școala din Jitia, au absolvit ciclul de 7 ani următoarele maici: Bostan Lucia, Cofărea Magdalena, Răduță Anatolia, Săraru Angela, Tanislav Alexandrina, Asproiu Ecaterina, Pădineanu Stanca și Pădineanu Elena. În sesiunea din anul 1954 a absolvit Smeu Ioana.

În anul școlar 1951-1952, la Școala elementară de 7 clase Jitia erau încadrați următorii profesori și învățători: Săndulescu Gheorghe-director coordonator, Busuioc (Dumitru) Fănica-profesor de matematică, Marcoci Vera-profesor de limba rusă, Săndulescu Georgeta-profesor de limba română, Buzoianu Neculai-profesor de istorie, Chima Dimitrie-învățător, Chima Elena-învățătoare, Negrilă Maria-învățătoare, Oroveanu Corneliu-învățător, Tabacu Filofteia- învățătoare, Borcăiaș Lilica- învățătoare, Săraru Elena- învățătoare.

După anul 1960, au fost înființate şcoli în toate satele comunei. La 1 septembrie 1962 s-a dat în folosință școala primară Cerbu, cu două săli de clasă, care funcționa din anul 1957 în local închiriat. Tot în același an s-a dat în folosință și școala cu clasele I-IV, din cătunul Podul Trestiei. Perioada de şcolarizare s-a mărit, începând cu anul 1960, de la 7 la 8 ani, iar din 1970 a ajuns la 10 ani. Această reformă a necesitat construcția unor noi spații școlare în satul Jitia reședință: Școala generală de 10 ani (1968) și Școala generală clasele I-IV (1972), Internat școlar cu 80 locuri (1971), Atelier școlar (1973). S-a mai construit școlile cu clasele I-IV din satele Dealu Sării (1975) și Măgura (1980).

Dintre învățătorii care au funcționat în această perioadă la școlile din comuna Jitia, îi amintim pe următorii: Șerban Elena, N. Vasilescu, Jalbă Elena, Dumitru Danil, Părmuș Ancuța, Buzianu Marieta, Săraru Elena, Constantinescu Dumitru, Voicilă Rada.

Numărul elevilor pe școli în anul școlar 1967-1968, era următorul: Școala Jitia reședință – 61 elevi la clasele I-IV și 91 elevi la clasele V-VIII; Școala Podul Trestiei – 19 elevi la clasele I-IV și 59 elevi clasele V-VIII; Școala Jitia de Jos – 21 elevi clasele I-IV; Școala Măgura – 43 elevi la clasele I-IV; Școala Dealu Sării – 17 elevi la clasele I-IV; Școala Cerbu – 17 elevi la clasele I-IV. Total – 328 elevi. Numărul cadrelor didactice era de 14.

Şcolile pedagogice, care au înlocuit vechile şcoli normale, au început să scoată promoţii noi de învăţători, care îi vor înlocui pe cei ieşiţi la pensie. Deasemenea, apar institutele pedagogice de 3 ani, care vor pregăti profesori pentru a completa schema la clasele V-X. În fiecare an școlar veneau profesori calificați noi, dar rămâneau și posturi vacante, pentru suplinitori.

În anul școlar 1977-1978, la Școala generală Jitia erau încadrați următorii profesori: Fifere Elena-profesor limba română, Lalu Constanță-profesor limba franceză, Davidescu Natalița-profesor matematică, Fifere Gheorghe-profesor matematică/fizică, Vlăjie Gheorghe-profesor istorie, Guță Corneliu-profesor geografie, Dumitrașcu Titi-profesor educație fizică, Bentea Mariana-profesor fizică, Zamfiroiu Mircea-profesor biologie/agricultură/desen.

Șase ani mai târziu, în anul școlar 1983-1984, erau încadrate următoarele cadre didactice: Fifere Elena-profesor limba română, Hinta Georgeta-profesor limba română, Radu Paulina-profesor limba franceză, Stan Gina-profesor limba rusă, Szabo Ana-profesor limba rusă/latină, Simionescu Cecilia-profesor biologie, Davidescu Natalița-profesor matematică, Fifere Gheorghe-profesor matematică/fizică, Pricop Marin-profesor fizică/desen, Zamfiroiu Mircea-profesor istorie, Guță Corneliu-profesor geografie, Dumitrașcu Titi-profesor educație fizică, Gîscă Dobrița-profesor muzică/educație fizică, Crucean Aurelia-profesor suplinitor chimie/lucrări atelier, Pristavu Maria-profesor agricultură.

În perioada comunistă elevii din învățământul românesc trebuiau să poarte uniforme, iar în sălile de clasă deasupra catedrei se afla poza tovarăşului Nicolae Ceaușescu. Manualele erau unice iar abecedarele aveau texte patriotice. Pentru copii existau îndatoriri şi obligaţii, încă de la intrarea în grădiniţă. Toamna se mergea la munca câmpului, în practica agricolă. Elevii din Jitia mergeau de obicei la cules de struguri, în localitățile cu podgorii: Tâmboiești, Urechești ș.a.

Până în anul 1989 s-au menţinut cele 10 clase, iar numărul de cadre didactice calificate, cu domiciliul în comuna Jita a crescut. Dintre educatoarele și învăţătoarele care au avut o activitate îndelungată și prestigioasă la catedră, le menționăm pe următoarele: Noapteș Smărăndița, Pascu Lilica, Nicoleta Buzoianu, Coman Aneta și Lalu Petruța. Dintre învățătorii la fel de dedicați, îi amintim pe Popa Ionel și Coman Dumitru. Dintre profesorii care au împărtășit generațiilor de elevi din cunoștințele lor, amintim pe următorii: Davidescu Natalița, Fifere Elena, Fifere Dobrița, Dumitrașcu Titi, Fifere Gheorghe, Guță Corneliu, Pricop Marin, Zamfiroiu Mircea. Cu toții au avut o activitate îndelungată la catedră, formând multe generații de elevi.