Educație

Foto | Rezonanțe în Vrancea, după desfășurarea ediției 31 a Zilelor ,,Simion Mehedinți”

Costică NEAGU
20 oct 2021 2130 vizualizări

De 31 de ani, a doua decadă a lunii octombrie aduce în prim-planul vieții culturale vrâncene, figura savantului român, născut la Soveja în Țara Mioriței – Simion Mehedinți.

Fiecare ediție are ineditul, farmecul, dar și lucruri mai puțin plăcute, dar îndemnați de cei care ne-au fost alături: Doamna Simona Mehedinți - nepoata de fiu a savantului, Gheorghiță Geană, Șerban Dragomirescu, Dinu Giurescu – nepotul de fiică al savantului, Dumitru Muster, profesorii Florica și Iulian Albu, și Constantin Macarie din Soveja, Sorina Vlad, acad. Valeriu D. Cotea, Vasile N. Taftă, Constantin Schifirneț, Ilie Moise etc., iar mai nou Dana Neagoe – strănepoata savantului din Germania, acad. Dan Bălteanu, Costin Diaconescu, Corneliu Iațu – președintele SGR, Ioan Ianoș, Marius-Cristian Neacșu, părintele-prof Vasile Gordon, precum și geografii vrânceni: Florin Roman, Nicolae Damian, Alexandra Tătaru, Răzvan Săcrieru și mulți, mulți alții –, am mers înainte ajungând la ,,vârsta” de 31 de ani, fiind cu doar 3 ani mai mici decât ,,Salonul Literar Dragosloveni”, celebra mișcare culturală de care vrâncenii își amintesc cu nostalgie.

Anul acesta, ziua desfășurării sesiunii de comunicări, a coincis cu ziua nașterii savantului (16 octombrie 1868 – 153 de ani). Fiecare organizator și participant au invocat figura și spiritul lui ,,Moș Mehedinți”, încărcat de ani..., dar cu aceeași aliură de sfătuitor, om categoric și drept, ostaș fără simbrie, în slujba dreptății, adevărului și a neamului său.

După Al Doilea Război, când țara era călcată de cizma roșie, când dușmanii din exterior și din interior răstigneau țara și poporul român, pentru că așa căzuseră sorții, el se gândea la înființarea unei ,,aviații internaționale, care să apere pacea mondială”...  

Drept răsplată ,,Domnul Trăncănescu” și ,,ceata de pripas a internaționaliștilor lui Marx” l-au crucificat până l-au văzut în mormânt (1962, la 94 de ani împliniți).

Rămas orb complet în ultimii patru ani, muncea cu o disperare fără seamăn, dictând soției și nepoților anumite idei iluminate și trecute prin mintea sa, care n-au mai putut să prindă formă clară. Pierduse lumina ochilor și cu ea, putința scrisului pe care îl considera cea mai importantă născocire a omului, care ,,i-a permis să nu mai repete pașii înaintașilor”, mergând înainte pe calea civilizației și culturii umanității, nu cum fac celelalte vietăți care, instinctual, repetă drumul înaintașilor, excluzând progresul.

Oricât s-au străduit noii stăpâni ai României, n-au găsit motive să-l bage în temniță și atunci i-au arestat opera (34 de titluri interzise, cu mențiunea toate edițiile, toate manualele școlare și cursurile universitare. Chiar dacă Terra nu a apărut în lista inițială, culturnicii români și lichelele au avut grijă să o țină la ,,răcoare”, timp de 64 de ani), iar pe savant l-au aruncat în ,,temnița libertății” (D. Pricop), adică l-au izolat de Academie, de facultate, de prieteni, colegi, admiratori, cărora le-a vârât ,,teama în oase”, de a-l vizita, adică ei erau ,,ilegaliști”.

*   *   *

,,Rugăciunea din urmă – 31 X 1954” este o cutremurătoare mărturie a unui destin tragic, un bocet prin care se lasă și o nădejde pentru urmași.

Scrutându-și viața atunci ,,când nu mai e mult până departe”, deși lăsat ,,pradă vânturilor și întâmplărilor, cu casa fără coperiş”, Fagul din Munții Vrancei, peste care a trecuse aproape un veac, în care a ținut piept tuturor vicisitudinilor, la aproape 90 de ani ai săi, nu renunță la muncă. ,,Dacă se vor mai găsi niscaiva cărți, ori manuscrise, aștept cu recunoștință, să mi se arate lipsurile și să mai îndrept ce se mai poate îndrepta”.

Rugăciunea din urmă este mai mult decât un testament spiritual, așa cum s-a spus, este ,,o socoteală cu veșnicia”, o mărturisire în fața lui Dumnezeu.

Singur cu ,,Cel de Sus”, la fel ca baciul din raiul Sovejei, Mehedinți meditează la ceea ce ia cu el, dar mai ales la ceea ce lasă urmașilor. Se gândește la mersul științei, își cântărește opera.

Deși istovit de ani, nu lasă din spate povara - ,,Ordinea obligațiilor mele oficiale ar fi aceasta: Armata, Biserica, Școala și Academia, iar în latura științei: geografia, antropogeografia, etnografia, pedagogia”  - nu se leapădă de muncă până la ultima picătură de vlagă și de viață.

Pe prieteni și colegi, îi învăluie în iubire și căldură, iar pe călăi îi ignoră, el ,,plutește pe ape ca Sfântu Petru”, ei sunt orbi și întemnițați, ei nu văd lumina dumnezeiască în care el este învăluit. Ruga înțeleptului este ca o Înviere: ,,…ideal de viață. …AMIN!”

Poate că în momentele de cumpănă și deznădejde, biruit de bunătate, se va fi gândit și la mântuirea sufletelor celor căzuți în mocirla păcatului și va fi zis: ,,- Iartă-i Doamne că nu știu ce fac!”, [mă vor invoca ei mai târziu]!

Și iată că astăzi noi îl căutăm și-l invocăm pe Mocanul din Țara Mioriței - ducând în spate rușinea și povara grea a păcatului ,,fariseilor roșii”- Să ne ierți, Moș Mehedinți!

*   *   *

Zilele Simion Mehedinți de anul acesta s-au cantonat tot în zona educației: Adevărata vocație a lui Mehedinți a fost educația. Opera și viața savantului au fost discutate în școli și licee din Județul Vrancea. Vineri 15 octombrie, s-a desfășurat activitatea metodico-didactică, cotată ca cerc pedagogic la geografie. Dna prof. Elena Pătrunjel, inspector școlar de geografie, a prezentat comunicarea: ,,Manualele alternative, instrumente de formare și dezvoltare a creativității elevilor” completată de comunicarea conf. dr. Costică Neagu - ,,Simion Mehedinți și cărțile didactice”, cu prezentarea manualului ,,S. Mehedinți - România”, ed. a XIX-a, 2020 (donată tuturor școlilor din județ de Asociația ,,Simion Mehedinți”). Tot vineri, prof. dr. Răzvan Săcrieru a prezentat comunicarea ,,Colaboratorii profesorului Simion Mehedinți la Universitatea din București”, un model de bune practici a magistrului, care a avut drept rezultat celebra ,,școală geografică universitară” care a fondat învățământul geografic românesc.

Sesiunea de comunicări de sâmbătă 16 octombrie a fost un adevărat regal academic. Profesorul Marius-Cristian Neacșu de la Academia de Studii Economice din București pătrunde tot mai mult și mai bine în zona geopoliticii lui Simion Mehedinți, prefigurând editarea manuscrisului ,,Simion Mehedinți – Fazele geografice ale omenirii”, programat să apară anul viitor în preajma Conferinței Anuale a Societății Române de Geografie, care se va desfășura la Focșani. Ioan Ianoș de la Universitatea din București, un mai vechi colaborator al Asociației, face o analiză critică pertinentă a ediției a II-a (1994) a lucrării ,,S. Mehedinți – Terra, o introducere în geografie ca știință”, deschizând o adevărată dezbatere asupra ,,notelor și comentariilor la Terra”.

Preotul-profesor Vasile Gordon de la Facultatea de Teologie a prezentat ,,Provocări actuale, privind familia în context european. Principii creștine în scrierile lui Simion Mehedinți”, relevând câteva provocări ale familiei în context european, puse în oglindă cu principiile creștine ale lui Simion Mehedinți, dar și cu lucrarea ,,Costică Neagu – Dumineca Poporului, repere monografice. Evanghelia”, prezentată la această sesiune și prefațată de Domnia Sa.

În finalul comunicărilor, dl profesor Gheorghiță Geană ne-a adus în universul ,,bătrânei Vrance”, abordând ,,Statutul existențial al Babei Tudora Vrăncioaia”, ,,eroul eponim”, cel care ,,dă numele” unei entități, a unui loc etc.

Credem că ediția de anul aceasta s-a ridicat mai sus peste media celorlalte, din punct de vedere științific, a fost mai complexă, abordând probleme științifice, de geopolitică, moral-creștine, filosofice, de tradiție și suflet. Acest lucru ne întărește să mergem mai departe, pentru a ne ridica la înălțimea preceptelor morale și științifice după care s-a condus Simion Mehedinți.

Enunțăm mai jos câteva din pildele care se desprind din tălmăcirile evangheliilor formulate de Mehedinți în Dumineca Poporului.

● (,,Așadar, purtarea bună are 3 trepte: Întâi: să nu faci altuia ceea ce nu-ți place ție. Al doilea: Să-i faci și străinului, ceea ce și ție îți face bucurie. Al treilea: Chiar dușmanului să-i răsplătești cu bine”.

Adevăratul preț al omului e fapta, nu haina sau vorba lui.

Crucea e munca dreaptă. (136);

Orice om are o cruce pe umăr, adecă o datorie de împlinit.

Faceți bine, nimic nădăjduind!

Care vrea să fie între voi întâi, să fie tuturor slugă...

Ceea ce este lepra pentru trup, este păcatul pentru suflet.

Dreptatea  și adevărul n-au două cântare, unul pentru tată și mamă, iar altul pentru streini, asta pentru că adevărul e unul.

Bun pentru partid este numai ceea ce e bun și pentru țară. Fii deci nepărtinitor. Fii creștin adevărat. Nu iubi (nici pe tata și pe mama, nicidecum partidul) mai mult decât adevărul.”

Nici binele n-am să vă las să-l faceți, s-a zis de oarecine în adunarea unde se fac legile țării. Oare nu auzim și nu vedem, și în zilele noastre asemenea atitudini: ,,dacă-i lăsăm să facă ceva bun, nu ne mai alege nimeni pe noi”!

Nici pe Mehedinți nu l-au lăsat comuniștii să facă binele plănuit din tinerețe, adică să doneze biblioteca și casa, Academiei. Biblioteca i-a fost împrăștiată în cele patru vânturi, casa i-a fost rechiziționată, apoi retrocedată, iar după 1990 a intrat într-un vârtej ,,alba-neagra” al tâlharilor de drepturi litigioase care și acum trag de urmași, cu toate că proprietarul testamentar este Academia Română.

*

În condițiile în care instituțiile și structurile coordonatoare ale școlii vrâncene sunt tot mai indiferente la inițiativele Asociației Personalului Didactic ,,Simion Mehedinți” și chiar ale Filialelor științifice, se cuvine să mulțumim respectuos Muzeului Vrancei pentru colaborările din plan științific, cultural și educativ, pentru modul în care ne-a oferit infrastructura pentru desfășurarea ediției actuale a Zilelor ,,Simion Mehedinți”, pentru parteneriatul în Proiectul ,,Spiritul vrâncean redivivus” și în realizarea monumentului Memorialul Țării Vrancei - Vidra, Poarta Vrancei.

Costică NEAGU

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.