Ca o comparație cu prezentul, printre exercițiile de la examen, la matematică s-a dat în acea perioadă pentru admitere în actuala clasă a IX -a ( pe atunci a V-a de liceu) o problemă de genul:”O sferă cu raza de 1,5 dm este tăiată printr-un plan, dus la o distanță de 1,2 dm de centru.În cercul de secțiune se înscrie un hexagon regulat.Se construiește piramida care are drept bază acest hexagon și vârful în centrul sferei. Să se afle volumul suprafeței laterale și suprafața totală a acestei piramide.”
Iar la română:”Să se spună felul propozițiunii subordonate din fraza următoare:<<Omul are nevoie de om în lumea aceasta, nimeni nu e atât de bogat încât să n-aibă trebuință de alții, nici atât de sărac și de slab ca să nu poată ajuta pe alții.>> ”
La punctul nr 2 :”Să se povestească și să se analizeze o nuvelă (probabil la alegere )”
Ori cu altă ocazie să se scrie după dictare astfel :Titlu- ”Ioan Cârcotă -<<Tot satul râdea de dânsul ,mai ales preotul și învățătorul, mereu ședeau de capul lui Cârcotă și nu- i dădeau răgaz, ori de câte ori îl întâlneau .
-Tot îți mai bați femeia ,îl întreba învățătorul.
-Nu ți- ai mai lăsat obiceiul cel rău ,întreba și preotul.
Stii ce am sa fac, gândea Cârcotă De acum ,de câte ori voi vedea pe popă și pe învățător, de departe am să- i ocolesc, să nu mai dau ochii cu dânșii. Ce au ei cu mine? Dac-o bat ori n -o bat asta -i treaba mea. Cine ce are cu femeia mea?! Ion Cârcotă socotea ca femeia lui e un lucru, cu care poate face el ce vrea, ca și cu orice lucru.>>”
La alt examen s-a propus următorul text :
”Titlu-Oamenii ascultători- Sat ca al nostru nu s-a mai văzut, ce vrei dumneata? De jur împrejur baltă și iar baltă. Numai păpuniș, stuh și apă ruginie.Iar vara, boli, de mor copiii ca de holeră. Așa se jăluia un bătrân către un prefect care venise în comună.
-Să-l părăsim, să-l părăsim, strigară unii, ne ducem în altă parte, strigară alții.
-Ia stați oameni buni, s-o luăm cu încetinitorul.
- Cu încetinișorul, cu binișorul, zise bătrânul.
- Câți bărbați sunteți în sat? întrebă prefectul
- Apoi cu flăcăii, cu oamenii însurați, ne ridicăm la 200
- Atunci treceți la treabă, tăiați și curățați totul, ca să nu mai fie mizerie .”etc. etc.
Multe altele se mai consemnează prin documentele de altădată, actele de indisciplină seamănă sau nu cu cele de azi, dar să nu uităm că, totuși, făptașii lor erau și sunt, până la urmă, niște copii.Care, mai târziu, le vor regreta și vor încerca să ducă această lume mai departe.
O misiune din ce în ce mai grea, se pare, cu toată tehnologia care ne înconjoară!
Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea