Educație

Foto | Copiii au învăţat în Muzeul Satului Vrâncean, despre tradiţiile meşteşugăreşti uitate

Janine VADISLAV
14 sep 2021 2489 vizualizări

Muzeul Satului Vrâncean, din Crângul Petreşti, şi-a deschis porţile pentru iubitorii îndeletnicirilor tradiţionale. Toată floarea meşterilor populari din Nereju, Cîmpuri, Soveja, Negrileşti, Spulber... şi-au dat întâlnire cu iubitorii de frumos. De dimineaţă, curtea muzeului s-a umplut de veselia copiilor care, purtând frumoase costume populare, au trecut imediat la treabă: care să ţeasă, care să facă brăţări din mărgele, care buciume, ori măşti tradiţionale pentru sărbătorile de iarnă, celebre de acum în toată Europa.

Nici vizitatorii nu s-au lăsat aşteptaţi, curioşi să vadă frumuseţea care iese din mâinile acestor talentaţi meşteri, plini de har. Ca o noutate, două doamne inimoase din Bucureşti, au venit să le înveţe pe vrâncence cum să folosească la vopsit plantele tinctoriale, adică ierburi culese cu grijă, în anumite zile doar, fierte după o reţetă numai de ele ştiute, pentru ca lâna, bumbacul, mătasea, inul sau cânepa să nu se decoloreze niciodată.

„ Alegem din plantă partea cu mai mult colorant, vrem să obţinem un galben frumos, spre verzui. Aici avem crăiţe, spune doamna Paulina Anastasiu, biolog la Universitatea Bucureşti. Crăiţele sunt plante cultivate la noi, originale din America. Sunt foarte populare în ţara noastră, foarte apreciate, pentru că au o înflorire foarte lungă, practic toată vara, până toamna târziu”.

Colorantul se extrage din flori prin fierbere timp de jumătate de oră. Meşteriţele invitate să le arate vizitatorilor, dar mai ales copiilor, cum se lucra în gospodăria tradiţională de altădată, au adus la vopsit bumbac, mătase, in, cânepă şi lână. Un rol important îl au mordanţii. 

- Ce sunt mordanţii, întreb.

„Sunt substanţe care se folosesc pentru împietrirea culorii: piatra acră - alaun, se foloseşte pentru fixarea culorii pe lână, piatra vânătă - sulfatul de cupru, se foloseşte şi ca nuanţator. Dacă o plantă e galbenă, de multe ori se poate obţine un verde, sau un kaki. Sulfatul feros - calaican, duce nuanţele spre cafeniu, spre negru, maro sau verde foarte închis. Pornind de la o culoare de galben, folosind piatra vânătă, obţinem un verde, kaki, sau un kaki mai deschis. Dacă folosim sulfatul feros ca nuanţator, obţinem cafeniu, maro închis, spune doamna Aura Ursescu de la „Şezătoarea” - Bucureşti.

- Dacă avem pe roşu, ce se-ntâmplă? întreb

„Aici am folosit rădăcină de roibă, vom obţine nuanţe din ce în ce mai închise, iar aici, pe bobiţele de soc, de la un vineţiu, de la un mov, vom ajunge până la o culoare apropiată de negru”.

- Ce plante veţi folosi azi, pentru a colora sculele aduse de meşteriţe?

„Voi folosi flori de sovârf, sunătoarea, sânziene, nuci, crăiţe, frunze de nuc, sau frunze de pomi fructiferi.

Cât timp fierb plantele, meşterii veniţi din toată Vrancea fac adevărate demonstraţii, pe viu, mai ales că vizitatorii sunt foarte curioşi. 

„Acum am ajuns şi suntem curioşi să vedem cum lucrează aceste minunăţii care ies din mâinile lor”, spune o doamnă iubitoare a tradiţiilor populare.

- Cum vi se pare? întreb

„O idee extraordinară, foarte frumoasă. Îl admir pe domnul Terţiu, am venit special pentru dumnealui.”

Meşterul Terţiu n-a venit singur ci însoţit de soţie, nepoţi şi 4 din cei 12 elevi pe care îi are la Şcoala Populară de Artă, în comuna Nereju.

- Astăzi, ce lucraţi? întreb.

„Facem măşti. La Nereju am 12 de elevi la Şcoala Populară de Artă”.

- Copiii lucrează de drag? 

„Vai de mine, sunt aşa de încântaţi! Meseria asta rămâne din tată-n fiu. Eu am învăţat de la taică-meu să fac măşti pentru sărbătorile de iarnă, dar şi alte obiecte tradiţionale şi asta am făcut toată viaţa”. Asta-i nepoţica lui tataia, dincolo e nepotu'... Acasă mai am patru nepoţi spune domnul Şerban Terţiu, privindu-i pe copii cu drag.

- Are cine duce tradiţia mai departe, spun. 

„Da, am patru fete, toate ştiu, toate lucrează...”

„Sunt lucruri deosebite, spune o doamnă care poartă o prea frumoasă ie. Avem ocazia să vedem obiceiuri, tradiţii, să discutăm cu oameni care, cu adevărat, ştiu ce înseamnă folclorul din Vrancea.”

Ţesătoarele din Câmpuri şi Negrileşti le învaţă pe copilele curioase cum se ţes ştergarele, cu motive de o mare eleganţă, specifică ţesăturilor din zona de munte.  

„Hai să punem cu alb aici, deasupra..., faci cu degetul..., aşa...”, spune doamna Maricela Mărăşteanu, din comuna Câmpuri, purtând cu delicateţe mânuţa unei copile de doar 6 ani. 

Degetele micuţe, subţirele, trec prin urzeală ca prin aer, ating cu delicateţe modelul de o simplitate înduioşătoare, ca un zbor de rândunică sub cerul senin, semn că ţesătoarele îşi alegeau modelele din natură, creând adevărate opere de artă.

Pe plită, doamnele de la Bucureşti pregătesc fiertura în care lâna se va colora în roşu.

- Ce flori aţi pus? întreb.

„Am pus sovârf, floarea, tulpina cu frunzuliţe cu tot şi frunză de măr roşu. Această combinaţie este o reţetă veche de obţinut culoarea roşie”, spune doamna Ana Ursescu.

Cum mai avem puţin timp la dispoziţie, ne abatem şi pe la elevii domnului Manole Enache, din Spulber, nepotul meşterului Tulache, cel care a uimit lumea cu buciumele sale şi l-a învăţat şi pe nepotul care duce acum tradiţia mai departe. În Spulber are 12 elevi, iar grupul cu adulţi cu tot, pe care-i cunoaşte toată lumea, numără 22 de membri.

„Particip la acest eveniment cu elevii mei care le arată celor interesaţi să cunoască acest instrument, cum se lucrează...”

- E greu? întreb.

„Dar nici uşor nu-i! Trebuie să-ţi placă! Am adus şi un bucium, copiii au încercat să cânte, unii au reuşit, alţii nu... Trebuie timp să se deprindă cu buciumul”, mai spune domnul Manole Enache. 

Prezentă la eveniment, doamna Nausica Mircea, manager al Centrului Cultural Vrancea, a spus,

”Copiii da, sunt interesaţi de meşteşugurile tradiţionale, la fel şi adulţii, pentru că, din ce în ce, ne dăm seama că trebuie să ne întoarcem la tradiţie, să cunoaştem ceea ce este important şi lucrurile care au vechime trebuie să aibă continuitate.”

Momentul adevărului, vopseaua este gata.

„O să punem la vopsit lâna şi două sculuri de bumbac...” 

- În ce culoare? întreb.

„Galben, în culoarea de la crăiţe.” 

„Trebuie să fiarbă un pic şi chiatra acră, aveţi? Eu am adus...”, spune meşteriţa din Negrileşti, pricepută în toate, atentă, având grijă ca lâna vopsită să iasă ca la carte. Sunt uimită cât de sigură este, iar pe mine, culorile obţinute mă umplu de încântare.

- Ce faceţi cu lâna aceasta? întreb

„Cu lâna asta ţesem florile la păretare”. 

- Ce culori folosiţi?

„Galben, verde, roşu, cărămiziu, culori din astea. Se rupe obiectul, se rupe lucrul şi ele nu se decolorează”, spune meşteriţa din Negrileşti, în vreme ce ochii ei inteligenţi mă cercetează prin lentilele ochelarilor.

A fost o zi de poveste şi cei mai fericiţi au fost copiii, care s-au bucurat de fiecare clipă petrecută la muzeu. Fericită am fost şi eu, copil pentru câteva ore... ( Janine VADISLAV )

 

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.