Despre monstruleții din democrație - interviu cu Alina Calistru, vicepreședinte Funky Citizens
Având convingerea că românii sunt mai deștepți decât îi cred decidenții țării, Funky Citizens și-au început în 2012 misiunea de a traduce pe înțelesul tuturor felul în care sunt gestionați banii publici, cum funcționează statul, precum și inițiativele legislative ale aleșilor, testând totodată veridicitatea spuselor acestora prin intermediul platformei Factual, site-ul lor vedetă. Proiectele Funky vizează traseul banilor publici, marii corupți, piața de șpagă și legile țării.
Au fost menționați în discursul lui Joe Biden (vicepreședinte SUA în perioada 2009-2017), în cadrul vizitei sale la Palatul Cotroceni din 2014, sunt consultați de Comisia Europeană pentru rapoartele pe Justiție și implicați în cadrul conferințelor internaționale anti-corupție.
Pornind de la câteva infografice prezentate în revista Șapte Seri, și-au dus ideea mai departe și au tipărit Constituția Funky, în care au selectat și ilustrat esențialul din cele 156 de articole ale Constituției României.
Sâmbătă, ZdV a fost prezent la workshop-ul de educație civică pentru copii, organizat de Funky Citizens în București și a luat pulsul societății, împreună cu Alina Calistru, cea care s-a ocupat de cei mici pe durata evenimentului. Fostă elevă a Colegiului Național “Unirea” din Focșani, Alina a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din București și face parte din echipa Funky încă de la începuturile sale.
De ce educație civică pentru copii? Știu deja oamenii mari cum funcționează drepturile, instituțiile și alți „monstruleți din democrație”?
Copil sau adult, important e să-ți știi drepturile și cum funcționează democrația românească. Dacă investim acum în educație, rezultatele se vor vedea peste 10 ani, când cei mici vor deveni mai implicați în viața cetății sau vor merge pentru prima dată la vot. Adulții prind și ei din mers și apreciază produsele noastre de educație civică: de pildă constituția ilustrată pentru copii e foarte populară în rândul părinților. În plus, avem multe alte resurse pentru implicare civică, pentru toate vârstele, care pot fi ușor de găsit pe site-urile noastre sau pe Facebook.
Despre ce ai discutat astăzi cu cei mici și cum au stat la capitolul receptivitate?
Atelierul a presupus o parte practică, interactivă, iar apoi am intrat puțin și în teorie. Ne-am jucat construind o țară pentru a înțelege care sunt principiile unui stat de drept, drepturile, obligațiile, instituțiile și rolul lor. Grupul de astăzi a avut o mare diversitate de vârste, iar ce a fost interesant e că fiecare a găsit modalitatea de a se implica (cei mai mititiei, spre exemplu, au ilustrat principiile care stau la baza unui stat). Copiii sunt, în general, curioși, vor să știe mai multe despre cum funcționează lumea din jurul lor și sunt foarte receptivi la metode alternative de predare.
Ce reacții ați avut de la profesorii de educație civică? Are șanse proiectul vostru să fie implementat în școli?
Am primit reacții foarte bune de la profesori. Cumva, chiar de la ei am pornit, pentru că ne scriau să ne spună că ne folosesc infograficele la ore și ne-am dat seama că putem face mai mult în domeniul ăsta. Acum avem peste 100 de profesori care ne-au descărcat materialele pentru a le folosi la clasă (din toată țara), iar mulți dintre ei ne cheamă pentru ateliere la clasă sau vin în vizită la noi în Săptămâna Altfel. Cred că implementarea depinde și de profesori, trebuie ca și ei să considere că sunt utile instrumentele pe care le oferim, să vadă dacă li se potrivesc. Dar important e că încep să apară tot mai multe resurse alternative, fie că sunt oferite de noi sau de alte organizații care lucrează în acest domeniu.
Cum ați început proiectul Funky Citizens și care sunt obiectivele lui?
Am înființat Funky Citizens acum aproape 6 ani ca pe un loc de întâlnire al tinerilor cetățeni care vor să ia parte la procesul decizional. Avem o echipă destul de micuță acum, dar e formată din oameni tineri cu experiență în zona implicării civice. Împreună dezvoltăm proiecte folosind deştept tehnologia (online), research-based advocacy şi educaţie civică. Ne propunem să educăm și să invităm la acțiune, încurajând participarea la inițiative de responsabilizare în spațiul public.
Factual.ro, un proiect despre veridicitatea declarațiilor publice din România
Proiectul vostru vedetă este Factual.ro, care a fost preluat în presa locală și internațională. Pe scurt, aici se verifică declarațiile oamenilor politici și se etichetează cu „Adevărat” sau „Fals”. De unde a pornit această idee și cum funcționează procesul deliberării?
După niște proteste de-acum câțiva ani (să fi fost 2013), bucuroși că românii își redescoperă apetitul civic, un amic a format un grup de Facebook intitulat „facem ceva”. Ne-am foit până când ne-am dat seama că ce putem face cel mai bine în acea formulă diversă în care ne aflam era un proiect în care să punem laolaltă câte puțin din expertiza fiecăruia. Nucleul inițial al Factual era format din oameni de comunicare, sociologi, ongiști și experți pe varii domenii. Ulterior, grupul fondatorilor - din care făceau parte colegii Elena și Cosmin - a transferat formal proiectul spre Funky, pentru o mai bună administrare. Cei din grupul fondatorilor continuă și astăzi să facă voluntariat pentru proiect, din postura de experți, atunci când pot. Inspirația a venit de la platformele americane de fact-checking (precum Politifact), iar metodologia care stă în spatele fiecărui fact-check e bine pusă la punct, implică dublă, iar uneori chiar triplă verificare. Avem aici un video drăguț care explică metoda Factual.
Ați trimis o petiție către Parlamentul României referitoare la modificarea legilor justiției, prin care cereți ca în ziua votului de modificare, parlamentarii să spună „NU”. Câte semnături ați strâns și care sunt șansele ca aleșii să fie, după cum ați solicitat, „de partea bună a democrației”?
Da, petiția e făcută în toamna anului trecut alături de colegii de la de-clic.ro. E una dintre cele mai populare petiții de pe platforma lor, cu cele 142.000 de semnături. Aleșii au mereu de ales, sperăm să o facă cu gândul la viitorul european al României. Dacă mobilizarea cetățenilor va continua, suntem optimiști că cei care guvernează înțeleg că nu pot guverna în ciuda unei mari părți a societății. Vorba ceea, când mai multe persoane îți spun că ești beat, te duci și te culci. Orișicum, petiția noastră stă mai bine la capitolul semnături decât cea lansată de primarul general al capitalei, pentru un spital metropolitan, petiție care a strâns puțin peste 6000 de semnături.
Cum îți explici prezența slabă a vrâncenilor la proteste?
Cred că așa e în mai multe orașe mici din țară. Și cred că protestele sunt oricum doar una din metodele de implicare civică. Cel mai important e să fim cetățeni activi mereu, nu doar în momentul votului sau al protestului, să scăpăm de “asta este”, “oricum nu se rezolva nimic” și alte asemenea zicale. E adevărat că societatea civilă organizată nu e la fel de dezvoltată peste tot, dar e pe drumul cel bun (asta dacă nu vom avea și noi în curând o legislație care să descurajeze ong-urile, cum vedem în Rusia sau Ungaria). Pe mine m-a bucurat enorm să văd anul trecut că sunt din ce în ce mai multe orașe în România unde se întâmplă lucruri extraordinare, de la Alba Iulia la Sibiu, Brașov sau Onești.
Ce ați solicitat în scrisoarea deschisă către noul premier, Viorica Dăncilă?
Am fi vrut să îi scriem despre multe lucruri importante în acest moment, precum legile justiției, măsurile fiscal-bugetare, situația dezastruoasă din spitalele țării și altele dintre multele probleme cu care ne confruntăm acum, dar nu știam care dintre lucrurile acestea o preocupă. Ne-am uitat așadar cu atenție la activitatea pe care aceasta a avut-o în calitate de europarlamentar. Am văzut, cel puțin la nivel de discurs, o viziune progresistă în anumite aspecte, cum e cel privind egalitatea de gen și am cerut că aceste lucruri să se reflecte și în măsuri concrete în România.
"Vorbim din ce în ce mai rar despre competențe sau integritate"
Întrebat de ce vor fi numiţi miniştri cu probleme penale în Guvernul Dăncilă, Codrin Ştefănescu, secretar general adjunct PSD, a răspuns: „Pentru că putem“. Cum comentezi această afirmație?
Din păcate e o atitudine pe care în ultima vreme am văzut-o destul de frecvent la anumiți oameni politici, aceea de sfidare la adresa cetățenilor. În plus, văd că vorbim din ce în ce mai rar despre competențe sau integritate.
Când ești critic, riști să devii incomod. Au fost tentative de intimidare la adresa voastră? Din partea cui au venit și cum ați reacționat?
Mai ales în ultimul an, au fost câteva campanii de denigrare care ne-au vizat (singuri sau alături de alți colegi ong-iști sau jurnaliști). Cred că cel mai important în aceste momente e să continuăm să ne facem treaba și să dezvoltăm în continuare proiecte, precum cel de educație civică, care, printre altele, promovează și gândirea critică.
Cum obțineți finanțare pentru proiectele voastre?
Mare parte din veniturile unui ONG, cum este și cazul nostru, vine din grant-uri. Acestea presupun niște proceduri transparente, competitive și destul de complicate și birocratice uneori. Scrierea unui proiect pentru înscrierea la un astfel de apel de proiecte poate semăna cu scrierea unui roman (asta e vorba Elenei, care se ocupă de cele mai multe ori de asta), cu zeci de pagini, mulți indicatori, activități, buget etc și numai asta durează uneori foarte mult. Apoi finanțatorul trebuie să și aprobe respectivul proiect (de multe ori printr-un juriu). Printre cei care ne-au sprijinit până acum sunt Romanian American Foundation (pentru programul de educație civică), guvernul elvețian, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă sau ambasade. Cum credem în transparență, toate informațiile privind finanțările sunt disponibile pe site-ul nostru. Pe lângă granturi, mai avem venituri din activități economice (din vânzare de servicii precum ateliere sau analize sau de bunuri, precum Constituția ilustrată și explicată). În ultimii ani, primim multe donații de la donatori individuali, lucru care ne bucură, dar ne și responsabilizează foarte tare.
Joe Biden, vicepreședintele SUA în perioada 2009-2017, v-a lăudat în discursul său de la Palatul Cotroceni din 2014, la care v-a invitat să luați parte. La conferințele internaționale anti-corupție se discută despre voi. Sunteți consultați de Comisia Europeană pentru rapoartele pe Justiție. Părerea voastră despre corupția de la noi și despre statul de drept este urmărită și de oficialii americani. Cum ați reușit să vă creșteți vizibilitatea?
Oricât de clișeic ar suna, expertiză + multă muncă + un extraordinar departament de comunicare = <3
Proiectul „Piața de Șpagă” urmărește să contureze harta șpăgii din România. Este locul unde oricine poate să intre și să declare sub protecția anonimatului unde, când și de ce a fost nevoit să acorde mită. Ce impact a avut această inițiativă?
Platforma nu are atât de mulți utilizatori precum speram la început, poate și pentru că nu am reușit să o promovăm foarte mult. Însă datele pe care le introduc cetățenii ne ajută să înțelegem mai bine acest fenomen.
Proiectul „Bani Publici” urmărește risipa banilor publici și cheltuielile cu administrația locală. Cum stă Vrancea la acest capitol?
Pentru Vrancea, la fel ca pentru fiecare județ, avem disponibile vizualizări care arată cum au fost alocați banii în ultimii ani, dar încă nu am actualizat site-ul cu ultimele date bugetare.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
