Educație

Cronică de carte istorică: Revoluția rusă, evreii și setea de sânge

Radu BORCEA
30 iul 2021 1152 vizualizări

Din anul 2014 și până în prezent, scriitorul Ștefan Cotoros, din Târgu-Neamț, a reușit să publice opt cărți primite cu un interes aparte de cititori, dar și de către criticii de specialitate. Prima dintre ele -„România sub asaltul iredentismului și revizionismului”- a apărut în acel anla Editura „Cetatea Doamnei” din Piatra Neamț (această editură fiindu-i „gazdă” pentru șapte din cele opt menționate). Se înțelege din titlu ce temă tratează. În același an a văzut lumina tiparului volumul „Biografii reale ale revoluției bolșevice”, iar în 2015 a publicat volumul „Așteptându-i pe americani. Grupuri din rezistența armată, anticomunistă”. În următorii ani continuă să „scormonească” prin arhive în căutarea adevărului istoric ținut sub obroc și publică noi volume: „Un catalog al demnității românești” (vol. I și II – 2017),„România, țintă a iredentismului și revizionismului” (ediția a II-a revăzută și adăugită – 2018), „Gloanțe și caviar în Micul Paris. Comisarul Alimănescu între lumini și umbre” (eseu, 2018), „Târgu-Neamț, trecător prin secole” (vol. I și II – 2019), iar cea mai recentă apariție editorială a scriitorului moldav se intitulează „Asasinatele care au scufundat Rusia. Masacrul Casei Imperiale a Romanovilor”, publicată în anul 2020 la Editura „Papirus Media” din orașul de la poalele Muntelui Pietricica.

Toate aceste cărți i-au adus lui Ștefan Cotorosconsacrarea de scriitor cu un remarcabil potențial de istoric care a „decodificat”cele mai ascunse adevăruri despre evenimentele politice și crimele în masăsăvârșite de bolșevici, care au schimbat destinul popoarelordin spațiul geografic de la Marea Baltică la Marea Neagră, din EuropaCentrală și de Est și de la Nistru până în Siberia și Extremul Orient.Prin dezvăluirile sale, autorul a reușit să captezeatenția iubitorilor de literatură istorică, a unor valoroși și exigenți critici literari și conducători de reviste de profil din zona Moldovei. Menționez că scrierile sale au intrat și în atenția profesorului, scriitorului, editorului și redactorului șef al Revistei SALONUL LITERAR, Culiță Ioan Ușurelu,care i-a acordat premiul I(Secțiunea eseuri) la ediția a VII-a, din 2019, a Festivalului de Creație „VRANCEA LITERARĂ”.

Prin intermediul mentorului festivalului literar vrâncean, anul trecut am avut și eu privilegiul de a studia pe îndelete volumul„Asasinatele care au zguduit Rusia. Masacrul Casei Imperiale a Romanovilor”, o carte a cărei lectură m-a cutremurat. Am intrat, astfel, în posesia unor informații zguduitoare despre genocidul comis la comanda lui Lenin, Stalin, Troțki, Sverdlov,Yagoda, Ejov, Beria și a altor asasini cu funcții de conducere în statul sovietic din timpul așa-zisei „Revoluții din Octombrie 2017” (care a continuat până în buza Războiului al II-lea Mondial). Având în fața ochilor o cartea cătrei sursă de inspirație a venit dintr-o documentare cu acribie în arhive,am considerat că abominabilele masacre comise de bolșevici nu pot rămâne numai între coperțile cărții scriitorului nemțean și nici numai în memoria celor care au citit-o, ca și mine, și că atrocitățile trebuie cunoscute de cât mai mulți oameni. Ca urmare, Revista Salonul literar Nr. 102 din noiembrie 2020 mi-a pus la dispoziție un spațiu tipografic consistent pentru publicarea articolului„Un imperiu inundat de râuri de sânge”, aceeași aplecare pentru cunoașterea adevărului manifestând și conducerea Ziarului de Vrancea, care a găzduit editorialul respectiv în ediția din 9 februarie 2021. Ambelor publicații, le mulțumesc cu recunoștință!

În primăvara acestui an, pe aceeași „filieră”, am intrat în posesia ediției a II-a a volumului Biografii reale ale revoluției bolșevice.În cercetările sale prin arhivele rusești, autorul nemțeana descoperit noi biografii de criminali bolșevici șia simțit impulsul lăuntric să le adauge celorlalte publicate în 2015. Sunt convins însă că nici cu această ediție el nu a reușit să epuizeze cantitate enormă de informații despre biografiile reale ale celor care au plănuit, finanțat, comandat sau care au executat cu mâna lor zeci, mii, sute de mii și milioane de opozanți ai așa-zisei Revoluții (în fapt o lovitură de stat în toată regula), sau bănuiți a fi opozanți. De ce am această certitudine? Iată unul dintremultiplele argumente: în volum ne sunt prezentate „numai” 271 de biografii de criminali bolșevici.Recenzorul cărții, excepționalul scriitor și critic literar și de artă Lucian Strochi, în prefața „Radiografia unei tornade și câteva concluzii” scrie următoarele: „TEROAREA ROȘIE nu poate fi comparată cu nici o atrocitate a Omenirii. Direct sau indirect au fost afectați aproape 100 milioane de oameni care au murit de foame, de sete, urmare a torturilor, a deportărilor, a închisorilor, a execuțiilor. Hitler, Mao, Pol Pot, Torquemadapot fi invidioși pe ingeniozitatea <călăilor roșii>, pe metodele lor de tortură care includeau de la <plimbarea> în butoaie țintuite cu cuie și rostogolite, până la jupuirea pielii de pe mâini pentru <mănuși de om>, de la scânduri puse pe foc odată cu oamenii și până la șobolanii înfometați puși în cuști care își găseau <refugiul> în intestinele celor torturați. Infernul lui Dante devine un Paradis pentru ce s-a petrecut în Rusia și, uneori, mai rar e drept, în statele satelite Moscovei”.La un calcul sumar, rezultă că fiecare din cei 271 de criminali identificați(cu biografii reale, cum scrie în titlul cărții) are pe conștiință 369.000 de victime. Prin urmare, numărul criminalilor a fost infinit mai mare. Despre conținutul acestui volum, prefațatorul are încă din primele rânduri o opinie șocantă, care te duce cu gândul la un seism de grad maxim pe scara Richter: „E o carte, una dintre puținele, care ar trebui să aibă aplicată, pe coperta I, o bulină roșie, cu specificația <Interzisă celor sub 18 ani>”.

În deschiderea volumului, autorul ni-i prezintă pe cei mai cunoscuți teoreticieni și propagandiști ai ideologiei comuniste, unul mai radical decât altul. Lista este deschisă de Moses Hess, creatorul Sionismului (autorul scrierilor„Roma-Ierusalim”, în 1862, și „Catehismul roșu”), mentorul lui Karl Marx în ceea ce privește clarificare conceptului lupta de clasă.Hess este cel care a impus „lupta cu acei care nu aparțin rasei evreiești”. Urmează „clasicii” bolșevismului:Karl Marx, Friedrich Engels, Karl Kautsky, Ferdinand Lasaale, Eduard Bernstein, Bruno Bauer, Mihail Bakunin, GhiorghiPlehanov,Max Hirsch și alții, indivizi care, prin teoriile lor, acționau perseverent pentru ca ”mințile și sufletele oamenilor să intre încetul cu încetul în stăpânirea lui Satan”. Ei au fost cei care au militat pentru „un terorism de țară favorabil terorismului și tâlhăriei”, ca formă a luptei de clasă, întrucât nu întrevedeau altă modalitate de acțiune practică de luptă decât terorismul și asasinatul pentru eliminarea fizică din sfera puterii a Casei Imperiale a Romanovilor și a castei civile și militare din jurul acesteia.

Desecretizarea (parțială) a arhivelor rusești i-a permis lui Ștefan Cotoros, bun cunoscător și al limbii ruse, să descifreze cauzele multiple care au favorizat genocidul din Rusia Țaristă în perioada 1905-1917, apoi în Rusia Sovietică, între octombrie 1917 și până la moartea lui Stalin, în martie 1953 (condamnări la moarte au fost însă până în 1956). Să le enumerăm, sintetic:

1) lăcomia fără margini a regimului autocratic țarist și a camarilei sale civilo-militare, care au făcut din poporul rus un norod de sclavi, în timp ce structurile de putere în stat, armată și nobilime acumulaserăaveri colosale;

2)slăbiciunile miliare ale armatei țariste angrenată în Primul Război Mondial împotriva Puterilor Centrale, care au dus la înfrângeri pe front, cupierderi uriașe de vieți omenești și de teritorii în beneficiul Germaniei Imperiale căreia îi erau cedate aproape 1/3 din teritoriu (cea mai mare parte a Ucrainei și Belarusului);

3) contaminarea cu microbul revoluției a unei pleiade de intelectuali de marcă ai Rusiei Țariste evadați din exilul siberian și caucazian, sau autoexilațiîn Germania, Anglia, Franța, Austru-Ungaria, Elveția (cazul lui Lenin) ori SUA(cazul lui Troțki), unde au găsit și mediul prielnic (din punct de vedere politic și juridic) pentru a-și afirma ideile revoluționare prin congrese internaționale și întruniri politice publice tolerate de statele respective;

4)trădarea lui Lenin și a grupului de bolșevici din jurul lui, întorși din exil să preia puterea în stat, în octombrie 1917, cu sprijinul financiar generos al Statului Major General al Armatei Germane interesată de slăbirea armatei ruse pe frontul de Est;

5)Finanțarea uriașă de care au beneficiat „revoluționarii” (majoritatea fiind evrei)din partea Francmasoneriei și a bancherilor (tot evrei și ei) din Occident (Suedia, Anglia, Franța, Elveția, SUA ș.a.) pentru răsturnarea prin forță a regimului autocratic țarist;

6) haosul care a cuprins Armata Rusă în urma Decretului asupra Păcii și Decretului asupra Pământului, promulgate de Lenin, care i-au determinat pe soldați să dezerteze în masă de pe front pentru a ajunge acasă, la împărțirea pământului din satul lor, debandadă care a condus la scindarea Armatei Ruse în Armata Roșie (controlată de bolșevici) și Armata Albă (conservatoare, apărătoare a monarhiei țariste).

Tocmai în existența agravantă a acestor stări de lucruri interne au găsit bolșevicii oportunitatea unei lovituri de stat victorioase la care primul ministru în funcțiune în octombrie 1917, Alexandr F. Kerenski, a asistat pasiv după care a părăsit clandestin Petrogradul și s-a stabilit, comod, în SUA unde a trăit liniștit până la o vârsta nonagenară.

În  fapt, din finanțarea evreiască Lenin a cheltuit zeci de milioane de dolari primiți „cadou” de la bancherii consângenipentru propagarea ideilor bolșevice în toate straturile sociale, iar cele două decretemai sus menționate se bazau pe lozinci  mincinoase de genul „Toată puterea, Sovietelor!” și „Pământ, pace și pâine!”, menite a da satisfacției gloatei. Primind pământ, țăranii (90% din populația Rusiei) credeau că au scăpat de sărăcie și deveneau aliați de nădejde ai lui Lenin și bolșevicilor săi. Pe de altă parte, prin încetarea războiului pe Frontul de Est, în urma păcii de la Brest Litovsk, între Rusia sovietelor și Germania Kaizerului, autorii loviturii de stat din octombrie 2017 nu urmăreau altceva decât să câștige timp pentru declanșarea și extinderea la scară europeană și mondială a sistemului de putere de sorginte bolșevică. Aceste informații sunt prezentate cu argumente în carte.Scopul revoluției, după expresia lui Troțki, era să „răstoarne lumea”. Țelul apropiat al exportului de revoluție urma să fie centrul Europei, cu Germania, Austro-Ungariași Franța ca principale ținte, apoi Asia, prin încurajarea Indiei să scape de apăsarea Coroanei Britanice. Același Troțki scrie vestitul memorandum „Calea spre Paris trece prin orașele din Afganistan, prin Punjab și Bengal”, propunându-i lui Lenin „pregătirea unei lovituri armate asupra Indiei”, unde fusese declanșată o revoluție hindusă care, fără sprijin extern, avea să eșueze.

La 13 noiembrie 1918, la numai două zile după capitularea Germaniei în Primul Război Mondial, Armata Roșie intră pe teritoriile statelor baltice și instalează guverne comuniste. Face același lucru și în Ungaria, însă pentru scurtă vreme, pentru că Armata Română lichidează acest focar de bolșevizare în statul vecin. Ceva scântei se văd și în Republica de la Weimar (Germania), dar forțele democratice „sting” repede acest început de incendiu revoluționar. Este prima încercare din istorie de globalizare a sistemului de guvernare de tip bolșevic.Puterile occidentale sunt cu ochii pe Rusia sovietizată și asemenea forme de guvernare nu rezistă până la încheierea celui De al Doilea Război Mondial decât în Rusia și Mongolia medievală. Era așa numitul comunism asiatic.

De aici încolo, Lenin și ai lui, apoi Stalin și ai lui experimentează prima globalizare comunistăîn rândul noilor republici, a raselor și maselor de oameni de pe întinsul colosului de la Răsărit. Teritoriu care devine un imens lagăr de reeducare, de formare a omului nou. Prin constrângere, evident, iar dacă se întâmpina opoziție, se folosea tortura și toate armele din dotare. Sunt înființate zeci de instituții statale ale terorii (în carte este înserat un Opis cu abrevierea numelor de instituții). La 20 decembrie 1917, odată cu decretele asupra pământului și a păcii, Lenin emitea și Decretul privind înființarea CECA, sinistra poliție politicăînsărcinată cu misiunea de lichidarea tuturor rămășițelor țariste, a foștilor proprietari de moșii întinse, a culacilor (chiaburi), ofițerilor, simplilor militari, profesorilor, învățătorilor, oamenilor de cultură, medicilor, a clerului și altor intelectuali considerați opozanți ai bolșevismului. La puțină vreme după înregimentarea în rândurile CECA a circa 50.000 de criminali, Felix Dzerjinski, primul ei comandant, avea să declare următoarele în ziarul Novaia Vremea:„Noi reprezentăm prin noi înșine teroarea organizată –aceasta trebuie spus clar – această teroare este foarte necesară în vremea în care trăim”. Și cei 49.991 de agenți CECA (din care circa 10 % erau de origine etnică evrei!) au trecut la treabă.Din 1917 până în 1921 ei au făcut 1.761.005 victime: 25 de episcopi, 1.215 ecleziaști, 6.505 profesori și învățători, 800 de medici, 54.850 ofițeri, 260.000 de soldați, 10.500 polițiști, 48.000 de jandarmi, 19.850 funcționari de stat, 344.250 intelectuali, 815 țărani, 192.000 muncitori. Până și celebrul scriitor Maxim Gorki, aflat în grațiile lui Stalin, incita la crimă scriind că atunci „când inamicul refuză să se predea, trebuie distrus”. Și nu se referea la inamicul de pe front, ci la compatrioții săi.

În voluminoasa sa lucrare bazată pe documente, Ștefan Cotorosrezervă aproape cinci pagini pentru a scrie și ce a găsit el în arhive despre „Comunismul în lume și evreii” (așa se intitulează subcapitolul de la pagina 52 la pagina 56). La noi, în România, de vrea 142 de ani încoace (de la Pacea de la Berlin după Războiul de Independență), când se pune în discuție tema cât de mult bine și câtde mult răuau făcut evreii în țările în care au ales să trăiască, faptele lor bune sunt date ca exemple de urmat, darcele rele sunt spălate, anulate, ignorate!Ca și cum n-ar fi existat niciodată! După 1989 cu deosebire, anumiți istorici,anumiți analiști politici și, mai ales, o majoritate zdrobitoare a clasei noastre politice mioape, fără știință de carte și fără coloană vertebrală, evită să menționeze (nicidecum să mai și comenteze!) și răul făcut în istorie de acei urmași ai lui David, regele care și-a salvat neamul din robiafaraonilor egipteani.Acei urmași, nu puțini la număr,prin instaurarea comunismului în Rusia în 1917, apoi în Europa Centrală și de Est, după încheierea Războiului al Doilea Mondial (dovadă că Stalin a continuat să creadă în ideea Globalizării Comunismului), au făcut Omenirii un rău imens.

Este meritul autorului nemțean că spune lucrurilor pe nume!Scrie fără reținere numele evreilor care au pus bazele ideologiei comuniste, a exportatorilor evrei de revoluție  (Troțki, Lenin și alții); scrie la pagina 52,indicând ca sursă „Enciclopedia evreiască universală”,că foarte mulți comisari ai poporului (miniștri) din primul guvern condus de Lenin și în frunte cu acesta aveau origini evreiești și dețineau portofoliile-cheie de la Armată, Interne, Justiție, Naționalități, Lucrări Publice, Comerț, Proprietăți Rurale, Marină, Cultură, Sănătate, Alegeri Electorale. Mai scrie, de asemenea indicând sursa, că „dintr-un număr de 556 de funcționari importanți ai regimului bolșevic, 457 erau evrei”.O proporție covârșitoare!Adevărul trebuie spus răspicat, chiar dacă doare când este vorba de conaționali descoperiți a fi fost asasini de meserie la viața lor. Iar Ștefan Cotoros nu se dă „după cireș” când vine vorba să spună tot ce știe. „Practic – afirmă el –toată lumea știe că Hitler a omorât 6 milioane de evrei, dar nimeni nu știe că Yagoda(numelereal YenokhGershevichIyguda) a omorât 10 milioane de non evrei”.Aici am o observație: acel YenokhGershevichIyguda, în activitatea sa criminală, nu a ținut cont de naționalitate și a ucis și evrei.

În cartea sa, Ștefan Cotorosare mai multe capitole despre Vladimir Ilici Lenin. Îi prezintă toate fațetele biografiei, de la cel de asasin și terorist la cel de homosexual dovedit și se declară șocat că la conducerea Rusiei, o mare putere culturală a lumii, au pututut ajunge asemenea brute. Că aceștia aveau asasinatul în sânge, nu și creier cu care să gândească la ceea ce fac, găsim răspunsul la pagina 241: „După moartea sa, savanții sovietici au creat un institut special care să-i studieze creierul – <Institutul Creierului lui V.I. Lenin>, condus de profesorul Vogt, deși creierul lui, în urma bolii, îi era <cât o nucă>și nu prea aveai ce studia”.

Câte necunoscute mai păstrează memoria arhivelor și cercetătorii nu au aflat încă de existența lor?

Radu Borcea

Citiți și:Cronică literară | Un imperiu inundat în râuri de sânge!


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.