Comoara culturală descoperită în Vrancea, pusă în valoare la Tecuci: carte veche de patrimoniu, expusă de Ziua Culturii Naționale
O carte rară, descoperită într-o biserică din Corbița, județul Vrancea, este piesa centrală a unei expoziții de excepție dedicate memoriei culturale românești
Vrancea se regăsește, din nou, pe harta culturală a regiunii Moldovei, printr-o expoziție de carte veche cu valoare istorică și spirituală deosebită, organizată la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci. Evenimentul are loc joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 12.00, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, și aduce în prim-plan inclusiv un volum de patrimoniu descoperit pe teritoriul județului Vrancea.
Expoziția, intitulată „Arta de a păstra timpul. Carte veche și tradiție culturală”, este organizată de Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” în colaborare cu Casa de Cultură Tecuci și Colegiul Național „Spiru Haret” – Biblioteca, și reunește cărți religioase și laice din secolele XIX și XX, precum și un exemplar de o valoare excepțională pentru cultura română.
O carte rară din Vrancea, piesa centrală a expoziției
Potrivit muzeografului dr. Paul Ciobotaru, piesa centrală a expoziției este „Carte românească de învățătură” – Cazania lui Varlaam (1643), considerată prima carte tipărită în limba română în Moldova. Volumul conține predici pentru duminicile de peste an și pentru marile sărbători împărătești și a fost apreciat de istoricul Nicolae Iorga drept „opera cea mai populară a epocii noastre vechi”.
Cartea face parte din fondul „Constantin Solomon” al Bibliotecii Municipale „Ștefan Petică” din cadrul Casei de Cultură Tecuci și a fost descoperită la biserica din Lărgășeni, comuna Corbița, județul Vrancea, fapt care conferă expoziției o puternică legătură cu patrimoniul cultural vrâncean.
Carte religioasă și laică, martori ai istoriei scrise
Secțiunea de carte religioasă include volume rare precum Strastnic (1800), Octoih Mare (1811), Psaltire (1907), Evanghelie (1844), Panihida (1860) și Molebnic (1828), cărți care au însoțit viața spirituală a comunităților românești timp de peste două secole.
Cartea laică este reprezentată de volume literare, medicale și pedagogice, dar și de lucrări omagiale dedicate personalităților Spiru Haret și Titu Maiorescu, precum și conferințe susținute la Ateneul Român.
O piesă aparte este traducerea romanului „Leila” de George Sand, realizată din limba franceză și tipărită în alfabet de tranziție, utilizat în Țările Române între anii 1830–1860.
Invitație deschisă pentru public
Expoziția va rămâne deschisă până în luna martie 2026, iar organizatorii îi așteaptă pe toți cei interesați de istorie, cultură și carte veche să descopere aceste mărturii ale trecutului, într-un demers care pune în valoare și contribuția Vrancei la patrimoniul cultural național.
Anca Vasiliu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
