„Cărămida” lui Culiță Ion Ușurelu
De curând, prietenul meu de-o viață, Culiță Ioan Ușurelu m-a împovărat din nou cu o carte masivă, și desfoliată cât o Biblie - Dialoguri polifonice (Editura Roman Papirus Media, 2022). Nu este prima dată când cărturarul din Odobești mă gratulează cu asemenea alcătuiri calofile burdușite, de parcă ne-ar paștea pocalipsa și n-ar vrea să se piardă imensa înțelepciune cumulată de omenire de la Facere la des-Facere. Adunată între două coperți de carte experiența spirituală a omenirii poate înfrunta cu mai multă siguranță veacurile și intemperiile vremuirii.
N-aș vrea să spun vorbe mari, dar cartea pe care îmi propun s-o comentez în aceste rânduri marginale, chiar este o frescă a culturii românești contemporane, un fel de enciclopedie în care coexistă și la care au contribuit cam toți cei ce se irizează ca valoare ostensibilă în cultura românească. Este, desigur, un document privind peisajul spiritual vrâncean, dar și un azimut din înălțimea căruia se poate evalua mai exact starea de cultură și nivelul istoric sl potențialului spiritual românesc.
Pe Culiță Ioan Ușurelu l-am apreciat și l-am simțit aproape de multe decenii și, în tot acest timp, n-a apărut în relațiile noastre nici o fisură prin care să se strecoare suspiciunea sau neîncrederea. Este încercat de ideea scriitorului total și cred că în mare parte chiar este, pentru că prea face de toate: a supralicitat imaginarul narativ în câteva lucrări de referință, editează o revistă de cultură - probabil cea mai longevivă revistă apărută în spațiul vrâncean - patronează o editură și un concurs dedicat cu precădere debutanților și chiar a descoperit și lansat deja mai mulți scriitori talentați și este în centrul multor manifestări culturale din Focșani și, în general, din Vrancea istorică.
Ce eveniment cultural vrâncean nu-l are în centrul ei, ca inițiator sau moderator, pe Culiță Ion Ușurelui?
Revin însă la carte: am subliniat deja masivitatea ei (circa 700 de pagini în format academic), dar, de fapt, așa cum este structurată circumscrie un moment din mișcarea noastră culturală, așa cum s-a coagulat după acel decembrie de foc, când toate criteriile au fost reformate, bulversate sau asumate discreționar. În cele peste o sută de interviuri - unele acordate de autor unor reviste de cultură, altele luate unor personalități bine așezate în viața noastră culturală - mustește întreaga zbatere a spiritului românesc, în dorința lui de a se afirma sporitor și concordatar cu ceea ce se pritocește în lume.
Prin sagacitatea provocărilor, dar și a răspunsurilor primite din partea celor intervievați, putem spune că volumul lui Culiță Ioan Ușurelu este o carte de învățătură și oricine o citește rămâne mai bogat în cumuluri și cu un pat germinativ mai fertil . Regăsim în acest cadru partenerial al interogaților cam toate personalitățile care nervurizează spiritul vrâncean, de la regretații Ion Panait și Constantin Frosin până la Costică Neagu,Adrian Botez și Paul Spirescu, dar și marile valori ale culturii naționale, de la Nicolae Breban și Varujan Vosganian până la Valeriu D. Cotea și Nicolae Manolescu.
Există în această carte o risipă de inteligență și atâtea dovezi de erudiție cum mai rar se poate întâlni într-o singură carte. Prin varietatea problemelor puse în dezbatere, prin diversitatea subiectelor propuse spre analiză și prin dezinvoltura cu care intervievații răspund provocărilor putem spune că această carte este o întreagă bibliotecă în miniatură. Din paginile ei răzbat talazurile unei epoci controversate așa cum într-un ghioc marin se aude vuietul oceanului învolburat.
Va fi greu, de nu cumva imposibil, pentru cineva interesat de istoria spiritului vrâncean să facă abstracție de acest reper bibliografic și la fel de greu va fi și viitorului istoric al literaturii române să ignore travaliul acestui nou Felix Aderca modern. Căci este, prin felul cum răscolește prin viața și opera celor interogați, un adevărat Felix Aderca al epocii noastre.
Cum am mai precizat, în conținutul ei, cartea mai cuprinde interviurile acordate de autor unor reviste de cultură, și o fișă de scriitor privind bogata sa activitate literară - recunoscută, printre alții, de academicienii Nicolae Breban și Valeriu D. Cotea. Ultima diviziune este consacrată comentariilor pronunțate asupra cărților și personalității sale literare de critica literară reprezentată de Ion Rotaru, Petre Isachi, D. Brăneanu, P. Plopeanu, Lucian Strochi, Petruș Andrei, Gh. Istrati, Emilian Marcu, Th. Codreanu și mulți alții.Anticipez că prin masivitatea ei, această carte va descuraja dorința cititorilor în achiziționarea și lecturarea ei, dar și cine se va încumeta în parcurgerea ei, va ieși serios înzdrăvenit în cunoașterea fenomenului cultural românesc. Ideal ar fi ca să nu lipsească din nici o bibliotecă, pentru a fi pusă la dispoziția celor obișnuiți să întârzie prin sălile de lectură.
Îl felicit pe autor pentru această frumoasă ispravă cărturărească și sper ca filiala din Bacău a Uniunii Scriitorilor o va avea în vedere atunci când se vor evalua creațiile membrilor ei.
Ionel Necula
Ionel Necula este scriitor si critic literar de la Tecuci și este colaborator al Ziarului de Vrancea
