Astăzi despre: un reper al vieții culturale din țara noastră, ale cărui contribuții se înscriu în istoria culturii românești contemporane - Mihnea Gheorghiu - poet, prozator, dramaturg, eseist, cineast și traducător român
Mihnea Gheorghiu (n. 5 mai 1919, București, România – d. 1 decembrie 2011) a fost un poet, prozator, dramaturg, eseist, cineast și traducător român asociat la început cu (neo)avangardismul. A fost ales în 1996 membru titular al Academiei Române.
Este fiul anticarului Dumitru Gheorghiu și al soției sale, învățătoarea Alexandrina. A urmat școala primară „Madona Dudu” și liceul „Frații Buzești” din Craiova, apoi a urmat studii de litere și filozofie la Universitatea din București, iar în 1947 și-a dat doctoratul. A continuat specializarea în Franța, Italia, Marea Britanie și SUA. În anul 1964, Mihnea Gheorghiu a devenit doctor docent.
Activitate profesională
Mihnea Gheorghiu a debutat ca scriitor în anul 1937, cu o suită de poeme reunite în volumele Anna-Mad și Ultimul peisaj al orașului cenușiu, urmate de volumele Balade, Ultimul peisaj, Întâmplări din Marea Răscoală. Atras de personalitatea domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir, Mihnea Gheorghiu i-a dedicat două romane cu caracter eseistic – Două ambasade, reluat sub titlul A venit un om din răsărit. Au urmat romanul Enigma din strada presei și volumul de povestiri Cele două roze după piesele lui William Shakespeare. Între 1944 și 1946 a fost redactor-șef al ziarului „Scânteia tineretului”. Începând cu 1948-1949, abordează proletcultismul.
Fondează în 1961 revista „Secolul 20”, al cărei redactor-șef rămâne până în 1963.
Ca dramaturg, Mihnea Gheorghiu a scris mai multe drame istorice prezentate pe scenele din România și din străinătate, printre acestea numărându-se Tudor din Vladimiri, Istorii dramatice, Zodia taurului, Patetica ’77, cărora li se adaugă scenariile de filme pentru Porto-Franco, Tudor (1963), Zodia Fecioarei (1967), Pădurea pierdută, Cantemir, Hyperion, Tănase Scatiu, Burebista (1980).
Cu același spirit erudit și subtil, el a scris studii și eseuri de critică și istorie a culturii adunate în volumele Modalitatea conformistă a artei, Orientări în literatura străină, Scene din viața lui Shakespeare, Scrisori din imediata apropiere. A fost deosebit de apreciat ca traducător, printre alții, ai lui Gabriel Garcia Marquez și William Shakespeare.
Premii
Ca recunoaștere a valorii operei sale, Mihnea Gheorghiu a fost ales membru în numeroase instituții de prestigiu din țară și din străinătate, printre acestea numărându-se Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), Academia de Istorie din Caracas, Asociația internațională Shakespeare, Academia de Științe din New York.
Pentru opera sa, Mihnea Gheorghiu a fost distins cu mai multe înalte distincții culturale, printre care premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române, al Uniunii Cineaștilor, premii speciale ale festivalurilor de film de la Barcelona, Buenos Aires și Cork, premiul special „Crucea Sudului” la Mar del Plata și premiul „Erasmus”. De asemenea, a fost distins cu titlu de Doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior. A fost decorat cu „Meritul Cultural” clasa I, Ordinul „Apărarea Patriei”, Ordinul „Pentru Merit”, Ordinul Literelor și Artelor (Franța), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul Republicii Italiene, Italian Order of Merit, Order of Orange-Nassau (Olanda). Orașul New Orleans i-a decernat titlul de cetățean de onoare.
„Prin întreaga sa operă și activitate, academicianul Mihnea Gheorghiu rămâne în memoria noastră ca un reper al vieții culturale din țara noastră, ale cărui contribuții se înscriu în istoria culturii românești contemporane”, se arată în comunicatul Academiei Române.
Este tatăl Manuelei Gheorghiu, critic de film și profesor universitar la UNATC. Mihnea Gheorghiu a încetat din viață la 92 de ani pe data de 11 decembrie 2011.
Beletristica
Anna-Mad, Bucuresti, 1942;
Ultimul peisaj al orasului cenusiu: poem-reportaj, Bucuresti, 1946;
Culisele diplomatiei americane si legea Taft-Hartley, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1948;
Modalitatea conformista a dramei. Orientari in teatrul contemporan. Bucuresti, 1948;
Primavara in Valea Jiului. Doua poeme. Bucuresti, 1949;
Intimplari din marea rascoala. Bucuresti, 1953;
Antologia poeziei sovietice, resp. Vladimir Colin ; Mihu Dragomir, Mihnea Gheorghiu, Al. Philippide si Petre Solomon. Bucuresti, Cartea Rusa, 1955;
Tudor din Vladimiri: evocare dramatica în cinci acte (sase tablouri). Bucuresti, 1955;
Ucenicia carturarului. Bucuresti, 1955;
Walt Whitman, Bucuresti, 1955;
Balade, Bucuresti, 1956;
Doua ambasade. Bucuresti, 1958 (include, ca partea I, ed. II a romanului Ucenicia carturarului; ed. II, A venit un om din Rasarit. 1969);
Orientari în literatura straina: Byron, Cervantes, Cooper, Dickens, Dreiser, Fielding, Lorca, Miller, O'Neill, Poe, Sagan, Shaw, Shakespeare, Swift, Twain, Whitman, Bucuresti, 1958;
Scene din viata lui Shakespeare, pref. de F. Hardy, postfata de O. Trilling, Bucuresti, 1958 (ed. II, pref. de A. Anikst, 1960; ed. III, cuvint inainte de T. Vianu. 1964; ed. noua. 1968); versiunea in limba spaniola - Escenas de la Vida de Shakespeare - aparuta la Editura: Nacional, 1971;
Dionysos: eseuri lirice, Bucuresti, 1969;
Scrisori din imediata apropiere. Bucuresti, 1971;
Scene din viata publica, Craiova, 1972;
Zodia Taurului, reportaj dramatic in trei parti, Bucuresti, 1972;
Ultimul peisaj, retrospectiva poetica, Craiova, 1974;
Unul din doi: 1601 - Capul, 1821 - Zodia Taurului, Bucuresti, 1975;
Istorii dramatice. Bucuresti, 1977;
Antologia poeziei americane, alc. de Ion Caraion ; talmaciri de: Ion Caraion, Vasile Nicolescu, Mihnea Gheorghiu ... ; note bio-bibliografice de Petre Solomon. Bucuresti, Univers, 1979;
5 lumi ca spectacol (Teatru comentat), Bucuresti, 1980;
Flori de tutun. Bucuresti. 1984;
Enigma din Strada Presei, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1988;
Muschetarul lui Cantemir, Bucuresti, Editura Albatros, 1990
Cele doua roze - povestiri dupa W. Shakespeare, Bucuresti, Editura Prietenii cartii, 1994;
Fierul si Aurul, Burebista - scenariu cinematografic, Editura: Intact, Colectia: Centenarul cinematografului romanesc, 1999.
Traduceri
L. Ilobson, Pe cuvânt de onoare, roman, București, 1948;
St. Heym, Cruciații, roman, București, 1949;
W. Whitman. Fire de iarbă. Bucuresti, 1950;
Ch. Dickens, Note din America, Bucuresti, 1953;
T. Pecernicova, Povestire despre un prieten mai mare, traducere cu Ecat. Antonescu; Bucuresti, 1953;
Katharine Prichard, Țara aurului, Bucuresti, 1955;
W. Shakespeare, Opere, II (Richard al ll-lea). Bucuresti, 1955;
Ben Jonson, Volpone sau Vulpea, Bucuresti, 1955;
Arthur Miller, Vrăjitoarele din Salem: piesa în 4 acte, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, 1956; (traducere de Alf Adania)
W. Whitman. Opere alese. Bucuresti, 1956;
W. Shakespeare, Opere. III (Cei doi tineri din Verona), Bucuresti, 1957: W. Whitman, Fire de iarba, poeme. Bucuresti, 1958;
R. Burns, Poezii. Bucuresti, 1960;
W. Whitman. Poeme, Bucuresti, 1960;
J. F. Cooper, Ultimul mohican, Bucuresti, 1965 (ed. II, 1985);
Ch. Dickens, Martin Chuzzlewit, III, roman, Bucuresti, 1965;
R. Kipling, Cartea Junglei, I-II, Bucuresti, 1966;
Harriet Beecher-Stowe, Coliba unchiului Tom, Bucuresti, 1969;
G. Garcia Marquez, Un veac de singurătate, in colab., Bucuresti, 1971;
W. Shakespeare, Regele Lear, Iași, 1971;
Teatru american. 300 de ani in trei piese de teatru. Cluj, 1973;
W. Whitman, Cântec despre mine. Bucuresti, 1973 (ed. II, 1976);
Tennessee Williams, Teatru, Bucuresti, 1978;
W. Shakespeare, Comedii (A douăsprezecea noapte. Comedia erorilor). Bucuresti, 1981;
W. Shakespeare, Opere complete, VII, Bucuresti, 1988.
Filmografie
Scenarist
1961: Porto-Franco de Paul Călinescu după romanul scriitorului român Jean Bart
1963: Tudor de Lucian Bratu
1967: Zodia Fecioarei de Manole Marcus
1972: Pădurea pierdută de Andrei Blaier
1973: Dimitrie Cantemir de Gheorghe Vitanidis
1975: Hyperion de Mircea Veroiu
1976: Tănase Scatiu de Dan Pița după romanul lui Duiliu Zamfirescu
1980: Burebista de Gheorghe Vitanidis
Referințe critice
Gh. Dinu, in Timpul, 17 nov. 1941;
M. R. Paraschivescu, in Evenimentul, S nov. 1941;
A. Tita, in Curentul, 1 ian. 1942;
AI. Piru, Panorama;
I. Hinoveanu, Convorbiri cu ;
M. Robescu, in Luceafarul, nr. 51,1975;
R. Enescu, in Familia, nr. 1, 1975;
Al. Balaci, in Sctnteia, nr. 10 205,1975;
F. Firan, De la Macedonski la Arghe-:.i, 1975;
R. Diaconescu, in Romania literara, nr. 20, 1977;
Perpessicius. Opere, IX, 1979;
M. Un-glieanu, in Luceafarul, nr. 22,1982;
R. Diaconescu, Dramaturgi romani contemporani. 1983;
F. Faifer. Dramaturgia intre clipa si durata. 1983;
D. Grigo-rescu. in Romania literara, nr. . 1984;
FI. Potra. in Viata Romaneasca, nr. 9, 1984;
Ileana Corbea -N. Florescu, Biografii posibile, III, 1984;
M. Ghi-tulescu. O panorama;
F. Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985;
Ioana Margineanu, Teatrul si artele plastice, 1986;
I. Draeanoiu, Convorbirile de joi, 1988.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Simularea examenului de Bacalaureat 2025 a început în județul Vrancea: peste 2.150 de elevi înscriși, 460 dintre aceștia au absentat la prima probă
De același autor
