Astăzi despre: Generalul Stan Poetaș - A înfruntat moartea în cele mai dramatice momente ale războiului: la Topraisar, Neajlov și Mărășești. A fost ucis mișelește de bandele bolșevice în Basarabia, iar cadavrul i-a fost batjocorit Avea 49 de ani
Stan Poetaș (n. 5 decembrie 1870, Ulmu, județul Brăila, România – d. 8 ianuarie 1919, Călărașeuca, Basarabia, acum Republica Moldova) a fost un general de armată român în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru multe victorii ale României din timpul războiului.
Stan Poetaș s-a născut pe 5 decembrie 1870 în comuna Ulmu din județul Brăila și a urmat școala primară, gimnaziul și apoi școala militară, pe care a absolvit-o în 1889. La vârsta de 19 ani a devenit ofițer și din acest moment tânărul și-a urmat cu mare devotement cariera militară, devenind sublocotenent, comandant de pluton, apoi colonel și comandant al Regimentului 40 Infanterie Călugăreni.
În vara anului 1917, Stan Poetaș a făcut parte din divizia generalului Eremia Grigorescu, primind misiunea de a conduce Brigada 17 Infanterie în Bătălia de la Mărășești, dar în toamna anului 1918 a fost trimis în misiune în Basarabia, pentru a apăra populația civilă de grupările bolșevice care începuseră să-și facă simțită prezența în zonă. S-a îndreptat împreună cu un mic detașament pe drumul Otaci-Călărașeuca, dar în timpul vizitei în satul Călărașeuca, în ziua de 8 ianuarie 1919, a fost împușcat din spate de oamenii din banda de agitatori a lui G.I. Bărbuță. Generalul și toți soldații care îl însoțeau au fost omorâți, iar cadavrul său a fost batjocorit,
La începutul Primului Război Mondial Stan Poetaș a luptat în Dobrogea, apoi a participat la Bătălia Bucureștiului din noiembrie 1916, în timpul căreia s-a remarcat pentru curajul și eficiența sa, divizia sa luând 200 de prizonieri germani și capturând trei tunuri grele. Bucureștiul a fost însă ocupat de armatele germane conduse de feldmareșalul August von Mackensen, iar bravul colonel a plecat împreună cu întreaga armată, administrația și guvernul de la București în refugiul de la Iași.
În vara anului 1917, Stan Poetaș a făcut parte din divizia generalului Eremia Grigorescu, primind misiunea de a conduce Brigada 17 Infanterie în Bătălia de la Mărășești, dar în toamna anului 1918 a fost trimis în misiune în Basarabia, pentru a apăra populația civilă de grupările bolșevice care începuseră să-și facă simțită prezența în zonă.
Generalul a ajuns la Drochia și apoi la Hotin, unde a organizat unitățile militare pentru a nu fi atacate prin surprindere de bandele bolșevice, dar situația în teren devenea din ce în ce mai complicată. La începutul lui ianuarie 1919 râul Nistru era înghețat și comandamentul românesc a primit primele informații despre intențiile bandelor bolșevice care se pregăteau de traversare pentru a ataca trupele românești.
Stan Poetaș a decis să inspecteze sectorul din dreapta Batalionului 2 din Regimentul 34 Infanterie, s-a îndreptat împreună cu un mic detașament pe drumul Otaci-Călărașeuca, dar în timpul vizitei în satul Călărașeuca, în ziua de 8 ianuarie 1919, a fost împușcat din spate de oamenii din banda de agitatori a lui G.I. Bărbuță. Generalul și toți soldații care îl însoțeau au fost omorâți, iar cadavrul său a fost batjocorit, cercetările ulterioare stabilind că ucigașul lui Poetaș a fost un anume S. Fosu.
Istoricul Constantin Kirițescu a scris despre moartea generalului Stan Poetaș: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate, acestui erou legendar al armatei române, care la Topraisar, Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moartea în față, în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”.(dosaresecrete.ro)
Viața timpurie și cariera
A urmat școala primară, gimnaziul, mai apoi școala militară, pe care a absolvit-o în 1889. La vârsta de 19 ani a devenit ofițer. Din acel an a început ascensiunea sa în cariera militară de la gradul de sublocotenent, comandant de pluton, până la gradul de colonel și comandant al Regimentului 40 Infanterie Călugăreni, în 1916, când România a intrat în Războiul pentru Reîntregire.
Monumentul generalului Stan Poetaș de la Soroca
Între anii 1916-1918 Stan Poetaș a luptat în Dobrogea și a participat la luptele pentru București din noiembrie 1916. Colonelul Stan Poetaș a condus eroic bătălia de la Neajlov–Argeș supranumită și Bătălia Bucureștilor. El a declanșat un atac furibund la Bălăria și a luat 200 de prizonieri, capturând trei tunuri grele și numeros material de război. Statul Major al diviziei germane 217 se refugiază la Ghimpați.[1]
Vara anului 1917 l-a găsit la Mărășești, fiind în fruntea Brigăzii 17 Infanterie; a luptat eroic și a realizat în practică deviza: „Nici pe aici nu se trece!” a generalului Eremia Grigorescu. La bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz armatele austro-germane au fost oprite.[3]
Din cauza atacurilor mai multor bande de soldați proveniți din Armata Rusă aflată în descompunere, precum și a incursiunilor grupărilor comuniste ale Rusiei Sovietice care activau în Ucraina, conducerea României a fost nevoită să folosească armata pentru a apăra populația Basarabiei.[3]
În anul 1918, sosind la Drochia și mai apoi la Hotin, generalul Stan Poetaș a organizat unitățile militare în așa fel încât să nu fie atacate prin surprindere de bandele bolșevice. Situația era foarte complicată. Râul Nistru era înghețat și unitățile teroriste treceau liber în Basarabia. În nordul Basarabiei, după cum scrie istoricul român Costin Scurtu, au existat trei sectoare de trecere din Ucraina în Basarabia: 1) Żwaniec-Hotin, 2) Berezówka-Lomacineți și 3) Moghilău-Otaci. În zona Hotinului era concentrată banda lui G.I. Bărbuță. La 5/18 ianuarie 1919 au fost primite anumite informații despre pregătirea bandelor bolșevice și petliuriste de a trece Nistrul. S-au luat măsuri de întărire a frontierei. La orele 9 dimineața generalul Stan Poetaș a primit informații că bolșevicii au trecut Nistrul și în alte sate de frontieră. Trupele române au fost atacate din spate, mai exact din unele sate unde populația ruso-ucraineană s-a răsculat.
Văzând că situația este complicată, generalul Stan Poetaș a decis să inspecteze sectorul din dreapta Batalionului 2 din Regimentul 34 Infanterie. S-a îndreptat pe șoseaua Otaci-Călărașeuca. În timpul inspectării trupelor sale din zona satului Călărașeuca a fost împușcat din spate de către oamenii din banda lui G.I. Bărbuță. A fost omorât, iar cadavrul batjocorit. Cercetările ulterioare au stabilit că generalul Stan Poetaș a fost ochit de către un bandit rusificat din banda lui G.I. Bărbuță – un oarecare S. Fosu. Acest S. Fosu a fost prins, judecat și condamnat la moarte în anul 1929, iar G.I. Bărbuță și bandiții lui au fost prinși și executați de către forțele hatmanului Simon Petliura dincolo de Nistru.
Istoricul Constantin Kirițescu a scris astfel despre moartea generalului Stan Poetaș: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate, acestui erou legendar al armatei române, care la Topraisar, Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moartea în față, în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”.
Omagierea
În această zi de 11 ianuarie 1919, „corpul mult regretatului comandant Poetaș a fost dezgropat din zăpadă, depus în sicriu și evacuat spre Soroca”. A fost înmormântat la 14 ianuarie 1919 în orașul Soroca.
În perioada interbelică o serie de acte administrative au încercat să cinstească memoria generalului:
o comună din județul Caliacra a primit numele Comuna General Stan Poetaș.
Strada General Stan Poetaș din Chișinău.
Strada General Stan Poetaș din Soroca.
Strada Stan Poetaș din București, astăzi redenumită Teleajen.
Satul Cureșnița din județul Soroca a fost denumit cu numele generalului Poetaș. Totodată, în orașul Soroca, în semn de stimă și recunoștință, a fost înălțat în 1929 un monument în memoria sa.
Note
^ a b Cristian Negrea: Moartea unui erou. Generalul Stan Poetaș (1918 - 1919). Referință verificată la 30 aprilie 2012
^ Florin CICAL:Cinstirea memoriei eroilor de la Topraisar Referință verificată la 30 aprilie 2012
^ a b c Vladimir Rosulescu – Istorie
^ JUDEȚUL CALIACRA Referință verificată la 30 aprilie 2012. Informațiile sunt reproduse din: Gusti, Dimitrie: Țara Românească, vol. II. 1938.
^ Названия улиц Кишинёва Referință verificată la 30 aprilie 2012.
^ Planul de organizare a seminarelor pentru contribuabili pe parcursul lunii iunie anului 2012 Referință verificată la 30 aprilie 2012.
^ Teodorescu, C-tin (General); București – Municipiul și împrejurimile, 1:15.000;Institutul Cartrografic „Unirea”; Brașov; 1943; Careurile D'13, D'14
^ Google Maps; accesat la 26 martie 2019
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pt casetăp
„Istoria n-a cunoscut o formă de fanatism mai orb, mai îngust,
mai neîndurat decât fanatismul ateismului bolșevic. Acest Antihrist nu se
mulțumește cu necredința sa; el o vrea pe a tuturor și nu ar avea odihnă și
spațiu decât în ziua în care ar reuși să smulgă pe Dumnezeu și să-l arunce, ca
pe o prejudecată odioasă, din mintea celui din urmă credincios." style='font-family:"CroissantOneRegular","serif";color:#3D3737'>Teodor M.
Popescu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Cum și de ce a fost recent simulat un proces civil de către elevi ai Colegiul Național „Al.I.Cuza” la Palatul de Justiție din Focșani
De același autor
