Educație

Astăzi despre Petre Antonescu - autorul unor clădiri publice monumentale, printre care Arcul de Triumf din București

Ziarul de Vrancea
22 apr 2021 698 vizualizări

Petre Antonescu (n. 29 iunie 1873, Râmnicu Sărat – d. 22 aprilie 1965, București) a fost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, marcând activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al 20-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc[5]. În 1945 a fost ales membru titular al Academiei Române.

Petre Antonescu s-a născut la Râmnicu-Sărat în anul 1873, unde a urmat și cursurile școlii primare, dar a terminat liceul la București. Începând din anul 1893, a studiat arhitectura la Paris. Întors în țară, a început o rodnică activitate în învățământ, în domeniul conservării și restaurării monumentelor de arhitectură (fiind membru în Comisia monumentelor istorice), a planificării urbane a Capitalei României și, respectiv, a realizării unor lucrări de arhitectură.

Opera

Petre Antonescu este autorul unor clădiri publice monumentale (palate administrative, bănci, ministere) și a unor locuințe, toate fiind clădiri la a căror arhitectură a elaborat, aplicat și dezvoltat forme plastice arhitecturale viguroase, originale, dând o interpretare inedită formelor și elementelor arhitecturii românești vechi.

Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără clădirea Primăriei Municipiului București, ridicată între anii 1906 și 1910 și completată în anii de după 1945, fosta clădire a Palatului administrativ din Craiova (1912 - 1913) și cea a Băncii de Investiții din București (1915 - 1923).

În toate aceste clădiri monumentale, se întâlnesc numeroase interpretări originale și interesante ale pridvoarelor, loggiilor, ancadramentelor de ferestre și uși, brâielor și altor elemente ale arhitecturii tradiționale românești. În același spirit au fost concepute și numeroase locuințe particulare din București, sector 1, Cișmigiu, printre care se pot aminti cele de pe străzile Apolodor și Dumbrava Roșie și Strada Ion Brezoianu, Victor Eftimiu, sau clădirile care adăposteau Muzeul Simu.

Se remarcă și în aceste opere tendința de monumentalitate a arhitectului, controlată însă cu mult rafinament, pentru a nu conduce la exagerări. O mare clădire cu apartamente, aflată pe Șoseaua Kiseleff la numărul 12, construită între cele două războaie mondiale, cu o fațadă îmbrăcată aproape complet în cărămidă aparentă, demonstrează cu virtuozitate adaptarea unor soluții plastice tradiționale pentru funcțiunile noi.

Alături de interpretările arhitecturii românești, Petre Antonescu a reușit cu egală siguranță și măiestrie adaptarea într-un spirit contemporan a stilurilor istorice prezente în monumentala clădire a Facultății de Drept a Universității din București, zidită între anii 1933 și 1935. Amplasată într-un generos spațiu verde, compoziția amplă, dominată de marea aulă centrală, desfășoară principii planimetrice și plastice de inspirație clasică, bine adaptate destinației ulterioare a structurii, dar ponderată din punctul de vedere al echilibrului compozițional.

Alături de numeroase clădiri având diferite funcțiuni sociale, Petre Antonescu este și arhitectul Arcului de Triumf, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, inaugurat la 1 decembrie 1936 pentru a sărbători 18 ani de la eveniment.

Clădiri

    Arcul de Triumf din București

    Palatul Primăriei Capitalei, Bulevardul Regina Elisabeta. București

    Palatul Navigației, strada Portului 34, Galați

    Casa Constantin I.C. (Dinu) Brătianu, Calea Dorobanților

    Casa Oprea Soare (fost restaurant Casa Bucur), București

    Palatul Băncii Marmorosch Blank, Str Doamnei, București

    Palatul Facultății de Drept, Bulevardul Regina Elisabeta, București

    Palatul Crețulescu, Bulevardul Știrbei Voda, București

    Hotel Triumf (1935), inițial fusese un imobil de locuințe pentru angajații B.N.R.

    Cazinoul Sinaia

    Hotel Palace din Sinaia

    Palatul de Justiție din Buzău

    Palatul Prefecturii din Botoșani în care se află actualul Muzeu Județean Botoșani

    Palatele de Justiție din Brăila

    Palatul Administrativ din Craiova

    Școala Română din Roma [7]

    Imobilul Societății Politehnica (Sediul AGIR), Calea Victoriei

    Palatul Arhivelor Naționale (dispărut, a fost amplasat în fosta curte a Mănăstirii Mihai Vodă)

    Cazinoul din Constanța (împreună cu Daniel Renard (1904-1910)

    Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”

    Casa dr. Ciru Iliescu (1910) - „Lotizarea și Parcul Ioanid”; din anul 2010 este sediul Fundației Löwendal

Vezi și

    Arhitectură neo-românească

    Petre Antonescu

    Ion D. Berindey

    Grigore Cerchez

    Nicolae Ghica-Budești

    Constantin Iotzu

    Ion Mincu

    Toma T. Socolescu

Note

    ^ a b Petre Antonescu, Grove® Dictionary of Art

    ^ Petre Antonescu, Allgemeines Künstlerlexikon Online

    ^ Petre A. Antonescu, AGORHA

    ^ „ANTONESCU, Petre - Arhitectura”. Accesat în 5 august 2020.

    ^ Kaliani, Mira (3 februarie 2020). „Bucureștiul arhitectului Petre Antonescu. Clădiri care au înfrumusețat orașul”. edițiadedimineață. Accesat în 5 august 2020.

    ^ „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A”, Acad.ro, accesat în 5 august 2020

    ^ ITC Net

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.