Astăzi despre: „Prințesa aviației românești” - Marina Știrbei - A înființat „Escadrila Albă” | Din înaltul cerului în beciurile securității - așa a fost „răsplătită” de autoritățile comuniste
Marina Știrbei sau Marina Știrbey (n. 19 martie 1912, Viena, Austria – d. 15 iulie 2001, Bouloc, Franța) a fost o aviatoare română. Supranumită recent de presa românească „Prințesa aviației românești”, ca un omagiu pentru toate cele câte le-a făcut, în cer şi pe pământ, după cum se va vedea. Numele ei este legat de înființarea Escadrilei Albe.
Marina Știrbei s-a născut la Viena, pe 19 martie 1912. Marina a fost fiica prințului George Știrbei, nepoata lui George Valentin Bibescu și verișoara lui Constantin Cantacuzino („Bâzu”). A fost prima româncă aviator care a zburat pe ruta Bucureşti-Stockholm. Şi-a comandat singură un avion, construit în România, pe care l-a botezat ”Icar”. La bordul avionului ”Icar”, Marina Ştirbei a zburat până în Finlanda, ţară invadată deja în 1939 de URSS.
Escadrila Albă, a cărei denumire oficială inițială a fost Escadrila Sanitară, a fost o unitate a Forțelor Aeriene Regale ale României încadrată cu piloți de sex feminin, care a purtat însemnele Crucii Roșii și a avut ca misiune evacuarea răniților de pe front, în al Doilea Război Mondial. România a fost singura țară din lume care a avut în al Doilea Război Mondial o escadrilă de acest fel. Primele aviatoare ale escadrilei au fost Nadia Russo, Mariana Drăgescu și Virginia Thomas După instaurarea regimului comunist, destinul aviatoarelor a fost închisoarea și deportarea, sau, în cel mai bun caz, eliminarea din aviație și marginalizarea, aviatoarele fiind readuse în conștiința publicului abia după 1989.
În 1942 s-a căsătorit cu prințul Constantin Basarab Brâcoveanu, nași fiind Martha Bibescu și George Matei Cantacuzino.
În 1942 s-a căsătorit cu prințul Constantin Basarab Brâcoveanu, nași fiind Martha Bibescu și George Matei Cantacuzino
Aviatoare
În 1935 a urmat școala de pilotaj „Mircea Cantacuzino”, condusă de Ioana Cantacuzino. Aceasta era singura școală care accepta și femei ca elevi și pe care a absolvit-o obținând brevetul de pilot gr. I (pilotaj) nr. 93/1935 (al șaselea brevet feminin în România). Ulterior va obține și brevetul de pilot gr. II (navigare). Imediat și-a cumpărat un avion propriu, un ICAR Universal (înmatriculat YR-MAI. Antrenată în zborul acrobatic de Bâzu, în 1936 s-a clasat pe locul I la concursul național aerian, categoria „avioane ușoare de turism”.
Între 15–23 octombrie 1938, a luat parte în calitate de membră a Comitetului Central al Crucii Roșii din România la manevrele militare regale de la Galați, organizate de Forțele Aeriene Regale ale României, manevre la care a pilotat avionul sanitar Monospar ST-25 (înmatriculat YR-SAN și la care au participat și aviatoarele Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Duțescu și Irina Burnaia.
În 1939 a efectuat cu avionul propriu un raid de documentare de la București la Stockholm. În timpul raidului, în Finlanda a vizitat organizația Lotta Svärd. La întoarcere a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care solicita înființarea unei escadrile sanitare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei. Escadrila, cu numele de Escadrila Sanitară, a fost înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, Mariana Drăgescu și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de „Escadrila Albă”, sub care era cunoscută, a fost dată de ziaristul italian Curzio Malaparte, și venea de la faptul că era dotată cu avioane de tip RWD-13, de fabricație poloneză, vopsite inițial în alb, cu crucea roșie aplicată pe fuzelaj și pe aripi
În al Doilea Război Mondial
Marina Știrbei a creat în cel de-al Doilea Război Mondial și o Instituție medicală la conacul familiei sale din Dărmănești, pentru a-i ajuta pe soldații răniți, salvați de pe front.[9]
În 1942 s-a căsătorit cu prințul Constantin Basarab Brâcoveanu,[3] nași fiind Martha Bibescu și George Matei Cantacuzino
După al Doilea Război Mondial
În 1948 soțul ei a fost arestat, iar avionul ICAR și diferite alte bunuri au fost confiscate. După arestarea soțului, ea și cei doi băieți, Constantin și Mihai, au fost nevoiți să trăiască din vânzarea puținelor bunuri pe care le mai avea. În 1964 Marina reușit să plece din România cu ajutorul Marthei Bibescu. Temporar s-a stabilit în Anglia, iar mai târziu s-a mutat definitiv în Franța. Marina a murit la 15 iulie 2001.
Note
^ a b c d e George Marcu ș.a., Enciclopedia personalităților feminine din România, București: Ed. Meronia, 2012, ISBN 978-973-7839-77-0, pp. 281–282
^ a b Vasile Firoiu, Amazoanele Cerului, București: Editura Albatros, 1980, pp. 113–114
^ a b c d e f Ionescu, Zece…, pp. 151–152
^ a b en Romanian Civil Aircraft Registers & Production, yumpu.com, accesat 2017-06-18
^ Istoria SNCRR: 1940 – 1945 - Crucea Roșie Română pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial, Portalul Societății Naționale de Cruce Roșie din România, accesat la 15 decembrie 2015
^ Eleonora Arbănaș, Femeile-aviatoare românce – Escadrila Albă, Sesiunea de comunicări științifice Boboc, 16-17 iunie 2011. Comunicarea Eleonorei Arbănaș se bazează pe teza de doctorat a lui Valeriu Avram, Contribuția aviației la progresul societății românești, la afirmarea sa pe plan înternațional, între anii 1920-1940, teză care, la rândul ei, a fost elaborată pe baza cercetării documentelor din Fondul Subsecretariatului de Stat al Aerului.
^ a b Ionescu, Zece…, pp. 49–55
^ Sorin Turturică, Aviatoarele României - Din înaltul cerului în beciurile securității, București: Editura Militară, 2013, ISBN 978-973-32-0919-5, p 93
^ a b c Elisabeth Bouleanu, Marina Știrbei, prințesa aviației românești. A pus bazele „Escadrilei albe”, care a salvat sute de ostași răniți în Al Doilea Război Mondial, adevarul.ro, 3 decembrie 2015, , '
^ Marina Știrbey, «Prințesa aviației românești». A înființat «Escadrila Albă», unitatea formată exclusiv din femei-pilot, historia.ro,
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Și-a comandat avion, construit în România, și l-a numit „Icar“, precum eroul legendelor Olimpului, cel care s-a aventurat extrem de aproape de Soare. Prima mărturie a meritului său într-ale pilotajului a fost locul întâi câștigat la primul său concurs de pilotaj, organizat în țară în 1936.
A fost prima femeie din România care a condus avionul până la Stockholm – a fost ceață deasă, n-a fost deloc ușor – și, apoi, până la Helsinki în 1939. Aici, în vremea războiului mondial, a descoperit că soțiile soldaților se organizaseră în Societatea Femeilor Aviatoare din Finlanda, numită Lotta Svard, și zburau înspre tranșee pentru a-i ajuta pe răniți.
Și-așa i-a venit ideea:în 1940, a înființat Escadrila Sanitară (ulterior numită Escadrila Albă), o unitate a Forțelor Aeriene Regale formată exclusiv din femei-pilot, care lucra sub egida Crucii Roșii, cu misiunea de a evacua de pe front soldații răniți grav. Nicio altă putere combatantă în Al Doilea Război Mondial nu a avut o unitate asemănătoare Escadrilei Albe.
Escadrila era formată din aviatoare renumite în România, precum Mariana Drăgescu, Victoria Pokol, Nadia Russo, Virginia Duțescu, Smaranda Brăescu, Virginia Thomas. Au survolat Frontul de Est, de la Odessa la Stalingrad și în Crimeea și au transportat răniți, medici și tratamente. Zborurile aveau un caracter umanitar, dar femeile purtau uniformă militară și primeau soldă, aveau grad de sublocotenent.
„Escadrila Sanitară făcea transporturi de răniți foarte grav. Aterizam pe terenuri cu totul improvizate, pe lângă șanțuri anticar, pe lângă cazemate, de unde ni se aduceau răniții pe care-i îmbarcam și-i aduceam în spatele frontului, la primul spital de campanie“, povestea aviatoarea Mariana Drăgescu, într-un interviu din 1993 pentru postul Radio România.
Comuniștii i-au zis dușman de clasă
În 1942, în ciuda războiului și a greutăților, Marina Știrbey și Constantin Basarab Brâncoveanu s-au căsătorit. A fost o nuntă ca-n povești:„Asta e ultima nuntă aristocratică din Europa nouă ce se întrevede. Alta nu va mai fi!“, aprecia exclamativ ambasadorul finlandez la București, Eduard Palin și cuvintele sale au rămas ca un ecou în istorie, căci a cam avut dreptate.
La scurt timp, a venit comunismul și situația s-a deteriorat până la dezastru:soțul Marinei a fost arestat în 1947, bunurile familiei au fost confiscate – inclusiv „Icar“, iar ea și cei doi copii, Constantin și Mihai Brâncoveanu, au fost nevoiți să trăiască din vânzarea puținului rămas.
A fugit în Anglia, în 1964, cu ajutorul Marthei Bibescu – iar ulterior s-a stabilit definitiv în Franța. A murit în 2001, după ce a apucat să mai ajungă în România ieșită de sub comunism, după ce a asistat la canonizarea Brâncovenilor și a văzut, câtuși de puțin, speranța cu propriii ochi.(historia.ro)
Citiți și:
VIDEO Astăzi despre Escadrila Albă
Astăzi despre prima româncă parașutist cu brevet: Smaranda Brăescu
Astăzi despre Ultimul străjer al lui Ştefan cel Mare
Astăzi despre unul din aviatorii de elită ai celui de-al Doilea
Război Mondial - Horia Agarici
Astăzi despre Ion Dobran: As al aviației de vânătoare în cel de-al
Doilea Război Mondial
Lista așilor aviației române din cel de-al Doilea Război Mondial
(Redirecționat de la Lista așilor aviației române din cel de al Doilea Război Mondial)
Lista cuprinde așii aviației române din cel de-al Doilea Război Mondial
Nu există o listă oficială a acestor ași. Cea de față se bazează pe lista publicată original de cercetătorul Bernád Dénes in 2003, in cartea "Rumanian Aces of World War 2" [1]. Au mai contribuit și alți cercetători ai aviației române, bazate pe documentele din arhiva MApN și pe declarațiile unor participanți direcți la evenimente. La listă au contribuit din partea instituțiilor românești (în ordine alfabetică, titlurile avute în 1999): dipl.-arh. Mihai Andrei, Dan Antoniu, dr. Valeriu Avram, Ion Becherete, Mr. (r) Constantin Bujor, Răzvan Bujor, dr. ing. Cristian Crăciunoiu, C-dor. av. (r) Ion Dobran, C-dor. av. (r) Ion Galea, Gen.-mr. av. ing. (r) Vasile Gavriliu, C-dor. av. ing. (r) Constantin Gheorghiu, C-dor. av. (r) Tudor Gheceanu, ing. Ovidiu George Man, Cornel Marandiuc, Neculai Moghior, Mihai Moisescu, Cpt. c-dor George Paul Sandachi, Ion Țarălungă, Vasile Tudor, publicația Modelism Internațional, Muzeul Aviației, Muzeul Militar Național și Muzeul Național de Istorie a României.[2]
De asemenea, au colaborat (în ordine alfabetică): Mark Axworthy (Anglia), Jean-Pierre Brun (Franța), James Crow (SUA), Hans-Peter Dabrowski (Germania), familia Fülp (România), László Jávor (Ungaria), Karl Kössler (Germania), Robert Michulec (Polonia), Péter Mujzer (Ungaria), Hans-Werner Neulen James Perry (SUA), Peter Petrick (Germania), György Punka (Ungaria), Jean-Louis Roba (Belgia), Matti Salonen (Finlanda), Gyula Sárhidai (Ungaria), Gerhard Stemmer (Germania), Ferenc-Antal Vajda (Belgia) și Henry Larry de Zeng IV (SUA).[2]
Sistemul de înregistrare a victoriilor
Până în ianuarie 1944 sistemul de înregistrare a victoriilor piloților din Forțele Aeriene Române (ARR) atribuia câte o victorie pentru fiecare avion distrus (doborât, forțat să aterizeze sau distrus la sol). Acest sistem era adecvat pentru lupta cu avioane monomotoare, care formau majoritatea avioanelor inamice de pe Frontul de răsărit.
Odată cu operațiunea Tidal Wave piloții din ARR au trebuit să lupte împotriva bombardierelor multimotoare, mult mai greu de doborât. Ca urmare, din februarie 1944 ARR a introdus un nou sitem de înregistrare: pentru distrugerea a unui avion monomotor era înregistrată o victorie aeriană, pentru un avion bi- sau trimotor două victorii, iar pentru un avion cvadri- sau hexamotor trei victorii. Acest sistem s-a aplicat și retroactiv.
Lista așilor aviației române din cel de-al Doilea Război Mondial
Lista așilor
|
Grad**
|
Nume
|
Avioane distruse în aer
(omologate)
|
Avioane distruse în aer
(neconfirmate)
|
Avioane distruse la sol
|
Total avioane distruse
|
Victorii
|
Observații
|
|
Cpt. (r)
|
Constantin Cantacuzino („Bâzu”)
|
42 + 1*
|
11
|
–
|
53 + 1*
|
69
|
|
|
Cpt.
|
|
44
|
8
|
–
|
52
|
55
|
Căzut în luptă
|
|
Of. ech. cl. III
|
|
33
|
3 + 1*
|
1
|
37 + 1*
|
52
|
|
|
Cpt.
|
|
15 + 1*
|
–
|
–
|
15 + 1*
|
43
|
|
|
Lt.
|
|
14
|
2
|
4
|
20
|
33
|
|
|
Adj.
|
|
18
|
4
|
–
|
22
|
31
|
|
|
Of. ec. cl. III
|
|
15
|
5
|
–
|
20
|
29
|
|
|
Adj. maj.
|
|
21 + 1*
|
2
|
–
|
23 + 1*
|
27
|
|
|
Lt.
|
|
14
|
2
|
4 + 1*
|
20 + 1*
|
27
|
|
|
Lt.
|
|
18
|
5
|
1
|
24
|
–
|
|
|
Adj. (r)
|
|
17 + 1*
|
2
|
–
|
19 + 1*
|
24
|
Căzut în luptă
|
|
Lt. (r)
|
|
16
|
3
|
–
|
19
|
23
|
|
|
Adj. maj.
|
|
9
|
3
|
2
|
14
|
22
|
|
|
Adj. (r)
|
|
16
|
3
|
–
|
19
|
–
|
|
|
Cpt.
|
|
13
|
1
|
–
|
14
|
19
|
Căzut în luptă
|
|
Cpt.
|
|
9
|
3
|
2
|
14
|
19
|
|
|
Adj.
|
|
10 + 1*
|
3
|
4
|
17 + 1*
|
18
|
Mort în accident
|
|
Adj. șef
|
|
10
|
4
|
–
|
14
|
18
|
|
|
Adj. stag. (r)
|
|
12 + 1*
|
3
|
1
|
16 + 1*
|
17
|
Căzut în luptă, doborât de foc amical
|
|
Adj. stag.
|
|
11
|
1*
|
–
|
11 + 1*
|
17
|
Căzut în luptă
|
|
Slt.
|
|
4 + 5*
|
–
|
–
|
4 + 5*
|
17
|
|
|
Adj. (r)
|
|
6 + 4*
|
–
|
–
|
4 + 5*
|
16
|
|
|
Lt.
|
|
9
|
3
|
1
|
13
|
15
|
|
|
Adj. maj.
|
|
9
|
1*
|
–
|
9 + 1*
|
15
|
|
|
Adj. maj.
|
|
6
|
2
|
–
|
8
|
15
|
|
|
Adj.
|
|
4
|
1
|
1
|
6
|
15
|
|
|
Cpt.
|
|
3
|
2
|
–
|
5
|
15
|
Căzut în luptă
|
|
Adj.
|
|
3 + 6*
|
1*
|
–
|
3 + 7*
|
15
|
|
|
Uffz.
|
|
11
|
–
|
1
|
12
|
14
|
Of. de legătură al Luftwaffe, victorii în misiuni în cadrul ARR
|
|
Adj. stag.
|
|
7
|
3
|
–
|
10
|
14
|
Mort în accident
|
|
Adj.
|
|
7
|
1
|
–
|
8
|
14
|
|
|
Adj.
|
|
3 + 1*
|
1
|
–
|
4 + 1*
|
14
|
|
|
Adj. stag.
|
|
4 + 1*
|
–
|
4 + 1*
|
13
|
||
|
Adj. stag. (r)
|
|
7
|
4
|
1
|
12
|
13
|
|
|
Cpt.
|
|
7 + 1*
|
1
|
3
|
11 + 1*
|
13
|
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
VIDEO + Foto | Ediţia a XV-a a fazei naționale a târgului firmelor de exercițiu desfășurată la Focșani și-a desemnat câștigătorii
De același autor
