Astăzi despre: Gheorghe Vrănceanu - academicianul care a tipărit în limba română prima carte de geometrie analitică și pentru care geometria era „știința spațiului în care trăim”, un spațiu ce trebuia să se dezvăluie oamenilor de știință
Gheorghe Vrănceanu (30 iunie 1900, satul Valea Hogei, județul antebelic Vaslui, astăzi județul Bacău - 27 aprilie 1979, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române și profesor universitar.
A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935
Născut într-o familie modestă de țărani, urmează școala primară în satul natal, unde este remarcat de învățător, la a cărui insistență este trimis la liceul de la Vaslui. Matematica predată de Nicolae Abramescu îi stârnește interesul. Obține o bursă Adamachi la Facultatea de Științe în cadrul Universității din Iași, unde se înscrie la secția Matematică. Aici are ca profesori pe: Alexandru Myller, Vera Myller, Simion Sanielevici, Victor Vâlcovici, Simion Stoilow, care îi remarcă valoarea, astfel că încă din timpul facultății este numit preparator, iar după trecerea licenței este trimis la Roma pentru doctorat.
Activitate științifică
Opera sa matematică însumează peste trei sute de memorii, lucrări și articole publicate în reviste de mare circulație și cuprinde toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasică a suprafețelor, la noțiunea de spațiu fibrat, la care a descoperit domenii noi, a creat modele eficiente și a rezolvat probleme importante.
S-a ocupat de: spații neolonome, calculul diferențial absolut al congruențelor, mecanică analitică, geometrizarea ecuațiilor cu derivate parțiale de ordinul al doilea, teoria unitară neolonomă, spații cu conexiune conformă, spații parțial proiective, grupuri Lie, geometrie globală, grupuri de mișcări ale spațiilor cu dimensiune afină, spații cu conexiune local euclidiană, tensori armonici, spații Riemann cu conexiune constantă, curbura unei varietăți diferențiabile, scufundarea spațiilor curbe în spațiul euclidian, subvarietăți pe sferă, metoda de echivalență, spații cu conexiune neliniară și geometrizarea sistemelor mecanice.
Rezultatele sale au influențat opera unor matematicieni ca: T. Y. Thomas, V. V. Wagner, K. Yano, A. G. Walker, K. Nomizu, S. Kobayashi.
Distincții
În iunie 1969 i s-a conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățământului și culturii din patria noastră”.[5]
Note
^ Find a Grave
^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive
^ http://www.bjvaslui.ro/portal/?l=rou&s=1&a=Vranceanu_Gheorghe Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.1
^ Decretul nr. 493 din 26 iunie 1969 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învățămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie, Ziua învățătorului, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 14 iulie 1969.
Bibliografie
Gazeta Matematică, nr 10/1979.
Liviu Nicolescu, Gabriel Teodor Pripoae, „Gheorghe Vrănceanu—successor of Gheorghe Țițeica at the geometry chair of the University of Bucharest", Balkan J. Geom. Appl. 10 (2005), no. 1, 11–20.
Info Gheorghe Vrănceanu
ro Biografie la Universitatea A.I. Cuza din Iași
Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – V
105 ani de la nașterea lui Ghe.Vrănceanu și 110 de apariție a Gazetei Matematice, 28 octombrie 2005, Elena Solomon, Amos News
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
