Educație

Astăzi despre: Dinu C. Giurescu, academicianul cu rădăcini la Focșani. Reper al istoriografiei românești, un exemplu de rigoare științifică, curaj civic și responsabilitate față de trecut

Ziarul de Vrancea
15 feb 2026 694 vizualizări

Astăzi ne îndreptăm atenția asupra unei personalități marcante a istoriografiei românești, cu legături puternice cu Vrancea prin tatăl său, istoricul focșănean Constantin C. Giurescu. Este vorba despre academicianul Dinu C. Giurescu, una dintre vocile ferme ale istoriei românești contemporane, cercetător al artei medievale din secolele XIV-XVIII și apărător al patrimoniului național.

Fiul istoricului focșănean Constantin C. Giurescu, academicianul Dinu C. Giurescu a dedicat o viață cercetării artei medievale românești, istoriei naționale și apărării monumentelor amenințate de demolare.

Născut la 15 februarie 1927, la București, și trecut la cele veșnice pe 24 aprilie 2018, Dinu C. Giurescu a fost fiul lui Constantin C. Giurescu (născut în 1901 la Focșani) și nepotul istoricului Constantin Giurescu. Legătura cu Vrancea, prin rădăcinile familiale, îl așază simbolic în galeria marilor personalități cu origini vrâncene care au contribuit decisiv la cultura și știința românească.

Carieră universitară și recunoaștere academică

Licențiat al Facultății de Istorie a Universității din București în 1950, Dinu C. Giurescu a obținut titlul de doctor în istorie în 1968. A fost profesor la Universitatea de Artă (1968–1987), la Secția Istoria și Teoria Artei – Muzeografie, apoi profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București (1990–1997).

Din 1990 a devenit membru corespondent, iar din 2001 membru titular al Academia Română, instituție al cărei vicepreședinte a fost în perioada 2014–2018. A fost, de asemenea, deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Partidului Conservator, implicându-se activ în dezbaterile privind patrimoniul și memoria istorică.

Cercetător al artei medievale și al civilizației române

Activitatea științifică a lui Dinu C. Giurescu acoperă o arie tematică vastă: arta românească medievală din secolele XIV-XVIII, studiul civilizației române, caracteristicile feudalismului românesc și relațiile economice din spațiul sud-est european.

Printre lucrările dedicate acestei perioade se numără:

„Anafornițe brâncovenești” (1959)

„Bisericani, ctitorie a epocii lui Ștefan cel Mare”

„Relațiile economice ale Țării Românești cu țările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu”

„Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu”

A publicat, de asemenea, volume de documente diplomatice despre Nicolae Titulescu și Mihail Kogălniceanu, dar și lucrări de sinteză precum „Istoria ilustrată a românilor” (în colaborare cu tatăl său), „Istoria românilor” și tratatul „Istoria românilor” (volumele IX și X), realizat sub egida Academiei Române.

Istoria contemporană și apărarea patrimoniului

Dinu C. Giurescu s-a remarcat și prin abordarea fermă a istoriei recente. Volume precum „România în al Doilea Război Mondial”, „Imposibila încercare. Greva regală 1945”, „Cade Cortina de Fier. România 1947” sau „Lichidatorii. România în 1947” analizează perioada instaurării regimului comunist și mecanismele politice ale anilor 1945–1947.

Un capitol aparte îl reprezintă lupta împotriva demolării monumentelor istorice în perioada comunistă. Lucrarea „The Razing of Romania’s Past” (1989), apărută ulterior în limba română sub titlul „Distrugerea trecutului României”, a devenit un reper în dezbaterea despre protejarea patrimoniului.

Un nume legat de tradiția istorică a Vrancei

Pentru Vrancea, numele Giurescu are o rezonanță aparte. Focșaniul a dat culturii române pe Constantin C. Giurescu, iar fiul său, Dinu C. Giurescu, a continuat o tradiție intelectuală de excepție. În contextul preocupărilor actuale privind identitatea, patrimoniul și memoria colectivă, opera sa rămâne de o actualitate remarcabilă.

La aproape un secol de la naștere, academicianul Dinu C. Giurescu rămâne un reper al istoriografiei românești și un exemplu de rigoare științifică, curaj civic și responsabilitate față de trecut.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.