VIDEO | Astăzi se împlinesc 156 de ani de la înființarea prin Ordin Domnesc a Liceului „Unirea”(CNU de astăzi) din Focșani
Colegiul Național „Unirea” din Focșani, cunoscut și sub numele de CNU este unul dintre cele mai prestigioase licee din municipiul Focșani, județul Vrancea. Clădirea colegiului, corp A și corp B, Casa Directorului este monument istoric, înscrisă în lista monumentelor istorice din județul Vrancea cu codul VN-II-m-B-06404. Anghel Saligny, Ion Mincu, Constantin Parhon, Simion Mehedinți, Gh Longinescu, Ion Basgan, Constantin Giurescu, Duiliu Zamfirescu, Florentin Delmar, Petre Liciu, Emanoil Petruț, doar câteva dintre personalitățole care i-au„ trecut pragul”
Din punct de vedere arhitectonic este identic cu Colegiul Național „Roman-Vodă” din Roman și cu Colegiul Național „Ion C. Brătianu” din Pitești.
Liceul "Unirea" a fost înființat la data de 7 ianuarie 1866 prin Ordinul Domnesc nr. 26512 din 10 august 1865, fiind prima unitate de învățământ secundar din această zonă și între primele din România.
Din fondul de carte al bibliotecii - Fondul documentar nu păstrează decât o parte din ceea ce exista în anul 1945, când autoritățile comuniste au condamnat cartea veche, expresie a culturii „burghezo-moșierești”. Profesorii de atunci ai liceului „au furat” ceea ce au putut din grămada de cărți destinate dispariției, le-au ascuns și apoi le-au redat proprietarului legitim, bibliotecii liceului.
Aceste relicve salvate sunt rarități bibliografice și au intrat în patrimoniul național de carte veche, ca de exemplu: Dicționarul în patru limbi (greaca vulgară, greaca literară, latina și italiana), 1761; „Histoire du Bas- Empire” par M. Le Compte De Segur, Paris, 1858; „Cronicele României” sau “Letopisețele Moldaviei și Vlahiei” de Mihail Kogălniceanu, București, 1872; „Elemente de matematică” de G. A. Asachi, Iași, 1837; „Gramateca Limbei Române” de Timotei Cipariu, București, 1877; „Grammaire allemande - practique” par J. Merklin, Metz, 1846; „Gramatica practica româno-franțuzească” de Gheorghe Vida, 1833; „Operele complete” ale lui Voltaire, „Scrisorile d-nei Sevigne”, 1863, „Operele complete” ale lui J. J. Rousseau, Saint-Beauve cu Causeries de lundi (15 volume) ș.a.Practic, în fondul documentar există lucrări care acoperă toate domeniile științei, filosofiei, culturii în general (în limba română și alte limbi), excelent tipărite, legate și păstrate. Fondul documentar este de departe cel mai frapant exemplu de excelență ca realizare tipografică, de rafinament și trăinicie a legăturii.
În 1868, gimnaziul avea deja patru clase și un mic corp profesoral preocupat de strângerea materialului didactic: aparatură pentru fizică și chimie, colecții pentru geografie, istorie și științele naturii, o colecție de monede vechi. Tot atunci se pun și bazele bibliotecii, cu cele 45 de volume donate de elevi.
Până în 1880, atunci când construcția clădirii începe, școala funcționează fără local propriu, numele fiind schimbat din "Alexandru Ioan Cuza" în Gimnaziul "Unirea".
În anii 1884-1885, reapare clasa a V-a, iar mai apoi gimnaziul se transformă în liceu. Acest fapt a avut o mare importanță, având în vedere că în toată zona dintre Buzău și Bârlad nu mai exista o școală similară ca grad.
După lungi așteptări, liceul se mută în actuala clădire, construită după planurile arhitectului Constantin Băicoianu (1859-1929), în anul 1890.
În anii ocupației germane din primul război mondial (1917-1918) liceul e transformat în spital, școala încetându-și activitatea.
În perioada interbelică, baza materială a școlii se dezvoltă: o sală specială pentru bibliotecă, un amfiteatru de fizică și chimie, două laboratoare pentru aceleași obiecte și noi săli de clasă.
Punctul de atracție pentru elevi la sfârșit de săptămână era aparatul de proiectat filme pe care școala îl avea încă din 1920. Între timp, biblioteca ajunge la 10000 de volume.
Tot în această perioada, mai precis în 1928, se înființează primul muzeu de istorie și etnografie din zonă, instalat în clădirea anexă din fața școlii și inițiat de profesorul Alexandru Arbore.
Al doilea război mondial, precum și cutremurul din 1940 au adus pagube însemnate școlii. Clădirea a fost puternic afectată și s-au pierdut sau distrus numeroase cărți și materiale didactice.
În perioada comunismului, datorită paranoiei industrializării și tehnicizării, liceul a decăzut și a fost transformat din liceu teoretic în liceu industrial.
Aici au ființat: "Liga Culturală" (1891), "Societatea Literară" (1898), "Societatea Filarmonică" (1899), "Revista Noastră" (1912-1914 seria I), "Milcovia" (1930) "Ethos"(1941). Primul muzeu de istorie și etnografie din ținutul Putnei și altele.
Au fost perioade când titlul de bacalaureat al Liceului "Unirea" era cea mai bună recomandare pentru admiterea în Universitate. Este important faptul că liceul a funcționat fără întrerupere (cu excepția situațiilor de război) de la înființare și până în prezent, prestigiul său fiind menținut în toate vremurile prin strădania, dăruirea și valoarea profesorilor și elevilor săi. Clădirea în care funcționează în prezent a fost construită la sfârșitul secolului trecut (dată în funcțiune în anul 1899) și este inclusă în categoria monumentelor arhitectonice naționale.
Ministerul Educației Naționale a luat decizia în 1997 de a atribui liceului datorită rezultatelor din ultimii ani numele de Colegiul Național "Unirea".
Seriozitatea și calitatea învățământului din Liceul "Unirea" au făcut ca faima lui să depășească cu mult granițele județului Vrancea, impunându-se ca unul din cele mai importante repere ale învățământului secundar dar și ale vieții științifice și culturale.
Personalități
Anghel Saligny - academician, inginer constructor
Ion Mincu - arhitect, profesor, inginer și deputat român
Simion Mehedinți - savant de talie mondială, geograf, etnograf, om politic, prozator, filozof
Duiuliu Zamfirescu
Ștefan Longinescu - profesor universitar de drept, academician
Gheorghe Longinescu - chimist
Constantin Parhon - medic endocrinolog și neuropsihiatru
Constantin Apostol - prozator, publicist și traducător
Gheorghe Apostoleanu - magistrat, om politic
Alexandru Arbore - istoric, etnograf, publicist
Ion Basgan - inginer inventatorDuiliu Zamfirescu - scriitor
George Beldescu - lingvist
Gheorghe Bogdan-Duica - istoric literar
Constantin Bușe - istoric
Constantin Giurescu - istoric, memorialist
Dimitrie Caian - publicist, memorialist, întemeietor al Ligii Culturale din Focșani
Gheorghe Chiriac - publicist
Cornel Coman - actor
Constantin Davidescu
Florentin Delmar - folclorist, etnograf, dialectolog și publicist
M.I. Dimitrescu - publicist, memorialist
Dimitrie Drâmbă - doctor la universitatea din Nancy
Ion Frunzetti - istoric și critic de artă
Petre Liciu - actor și regizor de teatru
Emanoil Petruț - actor de teatru și film
Alexandru Georgiadi
Emil Giurgea - folclorist, publicist
Alexandru Grosu - biolog
Costel Apostolescu - inițiatorul Stagiunii Teatrale a Elevilor Focșăneni
Alexandru Hanță - profesor universitar, critic și istoric literar
Haneș Vasile - publicist
Virgil Huzum - poet, publicist
Ion D. Ion - profesor universitar de matematică
Theodor Iordănescu - autor de manuale școlare
Gheorghe Ivan - profesor universitar
Leon Kalustian - jurnalist
Constantin Leonescu
Nicolae Manolescu - academician, profesor universitar, doctor docent, inginer
Constantin Moisil - academician, istoric român
Alin Moldoveanu - sportiv de performanță la disciplina tir
Carol Nagler - muzeograf și etnolog
Ștefan Neagoe - autor de manuale, publicist
Ion Nestor - academician, istoric și arheolog
Vasile Pascu - pictor
Valentin Popescu - doctor în litere, avocat
Valeria Popescu
Ion Larian Postolache - poet, traducător, publicist
I.M. Rașcu - poet, critic și istoric literar
Nicolae Rădulescu - geograf și istoric
Alfonso Oscar Saligny - chimist, academician
Brad Segal - profesor universitar
Mihail Steliade - poet, publicist, editor, traducător
Sorani Ettore
Ovidiu Țino - matematician
De-a lungul timpului mai multe personalități au învățat sau predat la Colegiul Național "Unirea", printre care se numără și:
Vasile Lefter - hispanist, publicist
Petrache Dima
Mircea Dinutz - critic literar
Virgil Panait - poet
Dimitrie Papadopol
Virgil Paragină - medic, publicist, memorialist
Florin Paraschiv - eseist, traducător
Tudorel Toader - jurist, profesor universitar
Biblioteca
Din fondul de carte al bibliotecii
Fondul documentar nu păstrează decât o parte din ceea ce exista în anul 1945, când autoritățile comuniste au condamnat cartea veche, expresie a culturii „burghezo-moșierești”. Profesorii de atunci ai liceului „au furat” ceea ce au putut din grămada de cărți destinate dispariției, le-au ascuns și apoi le-au redat proprietarului legitim, bibliotecii liceului.
Aceste relicve salvate sunt rarități bibliografice și au intrat în patrimoniul național de carte veche, ca de exemplu: Dicționarul în patru limbi (greaca vulgară, greaca literară, latina și italiana), 1761; „Histoire du Bas- Empire” par M. Le Compte De Segur, Paris, 1858; „Cronicele României” sau “Letopisețele Moldaviei și Vlahiei” de Mihail Kogălniceanu, București, 1872; „Elemente de matematică” de G. A. Asachi, Iași, 1837; „Gramateca Limbei Române” de Timotei Cipariu, București, 1877; „Grammaire allemande - practique” par J. Merklin, Metz, 1846; „Gramatica practica româno-franțuzească” de Gheorghe Vida, 1833; „Operele complete” ale lui Voltaire, „Scrisorile d-nei Sevigne”, 1863, „Operele complete” ale lui J. J. Rousseau, Saint-Beauve cu Causeries de lundi (15 volume) ș.a.
Practic, în fondul documentar există lucrări care acoperă toate domeniile științei, filosofiei, culturii în general (în limba română și alte limbi), excelent tipărite, legate și păstrate. Fondul documentar este de departe cel mai frapant exemplu de excelență ca realizare tipografică, de rafinament și trăinicie a legăturii.
Colegiul astăzi
În prezent, liceul "Unirea" este unul dintre cele mai populare din Vrancea și este recunoscut de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru activitățile și rezultatele la olimpiade și concursuri de-a lungul celor 156 de ani de existență.
Bază materială
Liceul astăzi
Colegiul este dotat în prezent cu:
41 de săli de clasă
laboratoare specializate:
fizică
chimie
biologie
3 laboratoare de informatică
un cabinet de geografie
un cabinet fonic
2 terenuri de sport
o sală de sport
bibliotecă
cabinet medical
cabinet de psihologie
amfiteatru de aproximativ 200 de locuri
Activitățile elevilor uniriști
Majoretele CNU la serbarea de Crăciun(2011)
În timpul anului școlar, elevii colegiului "Unirea" participă la numeroase activități, fie ele legate de școală sau extrașcolare. Printre cele mai importante se numără:
Balul Bobocilor
serbarea de Halloween
serbarea de Crăciun
Zilele Colegiului (în 2011 și 2012 cu ocazia acestor zile la liceu, în amfiteatru, a concertat trupa Taxi)
serbarea de 24 ianuarie
Balul Mărțișorului
seara luminilor
ziua porților deschise
Imnul colegiului
Până în ianuarie 2012 imnul liceului a fost:
Inteligență, libertate,
Onoare, egalitate,
Performanță, implicare
Cultură, răbdare
Refren:
Ce NU s-a mai văzut
Ce NU s-a mai făcut
Întodeauna uniriști vom fi
Ce NU s-a auzit
Ce NU s-a mai vorbit
Tot ce-nseamnă Unirea vom iubi
Perseverență, competiție
Cinste, amiciție
Îndrăzneală, tradiție
Dezbatere, inovație
Sărbătoare, seriozitate
Știință, celebritate
Echilibru, literatură
Educație, învățătură.
Cu ocazia venirii trupei Taxi pentru al doilea an la rând și zilelor colegiului, Dan Teodorescu, solistul trupei, a compus un cântec pentru elevii uniriști, care mai apoi a devenit imn datorită reacției pozitive a publicului și a profesorilor.
Trupa Taxi la CNU
Versuri:
Unii trăiesc tăcut, alții trăiesc grăbit,
Unii trăiesc ca și când viața n-ar avea sfârșit.
Eu trăiesc în felul meu.
Unii trăiesc acut, alții trăiesc voalat.
Unii trăiesc în ceea ce s-ar putea numi păcat.
Eu trăiesc în felul meu, al meu, doar al meu.
R: Eu sunt unirist, trăiesc CNU.
N-o să stii niciodată ce înseamnă asta
Dacă nu ești unirist și tu.
Unii trăiesc lejer, alții trăiesc suspect,
Unii trăiesc ca și cum n-ar avea niciun defect.
Eu trăiesc în felul meu.
Unii trăiesc serios, alții trăiesc normal,
Unii trăiesc… hmm, aproape c-aș putea să zic banal.
Eu trăiesc în felul meu, al meu, doar al meu.
R: Eu sunt unirist, trăiesc CNU.
N-o să stii niciodată ce înseamnă asta
Dacă nu ești unirist și tu.
Și dacă încă nu ți-e clar,
O să-ți spun verde-n față:
CNU nu-i un liceu, CNU e-un stil de viață!
R: Eu sunt unirist, trăiesc CNU.
N-o să stii niciodată ce înseamnă asta
Dacă nu ești unirist și tu.
Premii la olimpiade
Din 1996 până în prezent, Colegiul Național "Unirea" a oferit numeroși olimpici naționali și internaționali.
Olimpiade naționale
Obiect I II III Mențiuni
Română 2 2 - 14
Matematică 8 10 28 29
Informatică 3 8 9 22
Engleză - 1 1 7
Germană - 1 1 2
Biologie 2 1 1 11
Chimie - - - 13
Geografie 2 - 1 11
Fizică - - 1 13
Istorie - 1 - 13
Latină 1 1 1 14
Științe socio-umane 3 - 1 8
Psihologie - - 1 -
Franceză - - - 2
Italiană 3 1 - 1
Educație Fizică - 1 - -
Concursuri internaționale
Tudor Leu – Bronz – Olimpiada Internațională de Informatică (1998)
Tudor Leu – Bronz – Olimpiada Balcanică de Informatică (1999)
Florin Ghețu – Argint – Olimpiada Balcanică de Informatică (1999)
Florin Ghețu – Aur – Concurs Internațional Pluridisciplinar (2000)
Florin Ghețu – Aur – Concursul Țărilor din Europa Centrală (2001)
Virgil Petrea – Aur – Concurs Internațional Pluridisciplinar (2001)
Virgil Petrea – Aur – Olimpiada Internațională de Matematică (2002)
Virgil Petrea – Argint – Olimpiada Balcanică de Matematică (2002)
Andrei Benea – Bronz – Olimpiada Balcanică de Informatică (2002)
Adrian Iuga – Aur – Concursul Internațional Pluridisciplinar (2002)
Adrian Iuga – Bronz – Olimpiada Balcanică de Matematică (2002)
Radu Marin – Bronz – Olimpiada Internațională de Informatică (2005)
Radu Marin – Bronz – Olimpiada de Informatică a Țărilor Central Europene (2005)
Ioana Alexandru – Mentiune – Concursul de Limba și Literatura Română “Mihai Eminescu” – etapa internațională (2007)
Mihai Munteanu – Argint – Western China Mathematical Olympiad – China (2008)
Ioana Alexandru – Premiul II – Concursul de Limba și Literatura Română “Mihai Eminescu” – etapa internațională (2009)
Ioana Alexandru – Premiul I – Concursul de Limba și Literatura Română “Mihai Eminescu” – etapa internațională (2010)
Ionuț Flavius Bratu - Premiul II - Olimpiada Internațională de neuroștiințe - Africa De Sud (2012)
Citiți și:VIDEO | Emblemele Focşaniului: Colegiul Naţional Unirea - liant între generaţii
Colegiul Naţional Unirea din Focşani este prima instituţie de învăţământ secundar din această regiune a ţării şi printre primele din România. Liceul a luat fiinţă la data de 7 ianuarie 1866, prin Ordin Domnesc. Puţini ştiu că imobilul în care funcţionează liceul din anul 1900 a fost utilizat ca sală de box, sală de cinema şi spital, în anii ocupaţiei germane din Primul Război Mondial (1917 – 1918) şi în cea de-a doua conflagraţie mondială. În timpul războiului clădirea a înregistrat pagube însemnate, numeroase cărţi şi materiale didactice fiind pierdute. Cu toate acestea, exceptând perioadele de război, liceul a funcţionat fără întrerupere. Pentru aspectul inedit al clădirii, meritele revin arhitectului C. Baicoyano, care a proiectat edificiul devenit astăzi monument naţional, fiind ajutat de antreprenorii Anghelescu şi Schwartz, ale căror nume tronează pe cupola de la intrare. În cadrul instituţiei şi-au avut sediul Liga Culturală, Societatea Literară (1898), Revista noastră, Milcovia (1930), dar şi primul Muzeu de Istorie şi Etnografie din ţinutul Putnei. Terenul pe care a fost ridicat edificiul a fost cumpărat în timpul mandatului primarului din Dimitrie Caian (1899 - 1901).
Renume de la o generaţie la alta
Graţie rezultatelor deosebite obţinute de elevi pe parcursul anilor, Ministerul Educaţiei a atribuit instituţiei titlul de ”Colegiul Naţional Unirea” în 1997. Colegiul se laudă cu educarea a numeroase personalităţi ale ştiinţei şi ale culturii, dar şi cu oameni de seamă care au profesat ca dascăli aici. Dintre toţi, merită amintiţi: Dumitru Caian – autorul primei monografii a oraşului Focşani, Ovid Densusianu, C. C. Giurăscu, Anghel Saligny, Simion Mehedinţi, Ion Mincu, Duiliu Zamfirescu, Ştefan Longinescu. De-a lungul timpului, Colegiul s-a remarcat prin rezultatele deosebite obţinute la olimpiade şi concursuri, dar şi prin spiritul unirist al celor care au absolvit această instituţie de învăţământ.
Liceul Unirea la 1911
Liceul Unirea în anii 1930
Liceul Unirea în anii 1970
