Educație

Astăzi despre: Mihail Romano - căpitanul care a condus atacul la baionetă, decisiv în cucerirea cu prețul vieții sale, la 34 de ani, a redutei Plevna

Ziarul de Vrancea
3 nov 2020 874 vizualizări

Mihail Romano (n.5 decembrie 1842, la Botoşani-1877, Plevna), ofițer român Erou al Războiului de Independență - „din toţi cel mai viteaz” cum titra presa vremii

Mihail Romano s-a născut la 5 decembrie 1842, la Botoşani. Aici a urmat şcoala primară şi cursul secundar, după care se înrolează voluntar în Regimentul 1 Linie. Prin purtarea exemplară şi prin cunoştinţele sale, atrage atenţia superiorilor. Colonelul Solomon, comandantul regimentului, văzând în Romano Mihail „un caracter ferm, un spirit larg şi o inteligenţă deosebită îl făcu ofiţer”. Urcă repede scara ierarhică, iar în 1872 era căpitan în Regimentul 5 Linie.

Bătălia de la Plevna este considerată confruntarea decisivă ce a dus la înfrângerea turcilor, deoarece a permis armatei ruseşti să înainteze spre Constantinopol şi să oblige practic Imperiul Otoman să ceară un armistiţiu

În primă fază, trupele ruse au atacat de două ori cetatea Plevna, însă fără succes, armata rusă suferind pierderi mari. Iniţial ruşii au refuzat sprijinul oferit de români, considerând că participarea României la acţiunile militare din Balcani nu este necesară.

Bătălia de la Plevna

este considerată confruntarea decisivă ce a dus la înfrângerea turcilor,

deoarece a permis armatei ruseşti să înainteze spre Constantinopol şi

să oblige practic Imperiul Otoman să ceară un armistiţiu. Participarea

Armatei Române în acest război dintre turci şi ruşi a fost una foarte

importantă, pentru că în tratatul de pace, pe lângă altele, a fost

recunoscută şi independenţa României.

În primă fază, trupele ruse au atacat de două ori cetatea Plevna, însă

fără succes, armata rusă suferind pierderi mari. Iniţial ruşii au

refuzat sprijinul oferit de români, considerând că participarea României

la acţiunile militare din Balcani nu este necesară.


Citeste mai mult: adev.ro/pbcra5

Bătălia de la Plevna este considerată confruntarea decisivă ce a dus la înfrângerea turcilor, deoarece a permis armatei ruseşti să înainteze spre Constantinopol şi să oblige practic Imperiul Otoman să ceară un armistiţiu. Participarea Armatei Române în acest război dintre turci şi ruşi a fost una foarte importantă, pentru că în tratatul de pace, pe lângă altele, a fost recunoscută şi independenţa României.Bătălia de la Plevna este considerată confruntarea decisivă ce a dus la înfrângerea turcilor, deoarece a permis armatei ruseşti să înainteze spre Constantinopol şi să oblige practic Imperiul Otoman să ceară un armistiţiu. Participarea Armatei Române în acest război dintre turci şi ruşi a fost una foarte importantă, pentru că în tratatul de pace, pe lângă altele, a fost recunoscută şi independenţa României.În primă fază, trupele ruse au atacat de două ori cetatea Plevna, însă fără succes, armata rusă suferind pierderi mari. Iniţial ruşii au refuzat sprijinul oferit de români, considerând că participarea României la acţiunile militare din Balcani nu este necesară.

Bătălia de la Plevna

este considerată confruntarea decisivă ce a dus la înfrângerea turcilor,

deoarece a permis armatei ruseşti să înainteze spre Constantinopol şi

să oblige practic Imperiul Otoman să ceară un armistiţiu. Participarea

Armatei Române în acest război dintre turci şi ruşi a fost una foarte

importantă, pentru că în tratatul de pace, pe lângă altele, a fost

recunoscută şi independenţa României.

În primă fază, trupele ruse au atacat de două ori cetatea Plevna, însă

fără succes, armata rusă suferind pierderi mari. Iniţial ruşii au

refuzat sprijinul oferit de români, considerând că participarea României

la acţiunile militare din Balcani nu este necesară.


Citeste mai mult: adev.ro/pbcra5

Turcii, adunând cele mai mari mase la Plevna, ne zdrobesc. Rog a se face fuziune, demonstraţie şi, dacă este posibil, trecerea Dunării pe care tu doreşti să o faci, între Jiu şi Corabia. Această demonstraţie este indispensabilă pentru a facilita mişcările noastre”, i-a transmis printr-o telegramă arhiducele Nicolae domnitorului Carol.

Cucerirea Plevnei a deschis drumul armatei ruse către Constantinopol, iar după ce au fost cucerite oraşele Adrianopol şi Filipopol, Turcia a fost practic obligată să capituleze la data de 23 ianuarie/ 4 februarie 1878. România a avut o contribuţie importantă în victoria obţinută de ruşi în faţa turcilor, lucru recunoscut şi de arhiducele Nicolae. „Rezultatele strălucite care s-au dobândit la Plevna sunt datorate în mare parte cooperaţiunei bravei armate române, precum şi imboldului pe care trupele aliate îl primea de la comandantul lor imediat, la care au admirat activitatea, curajul şi devotamentul la datoria sa de oştean”, arăta marele duce Nicolae într-un ordin de zi.

În urma participării la războiul Ruso – Turc (1877 – 1878), România şi-a obţinut independenţa ca stat, precum şi Dobrogea.

Citeste mai mult: adev.ro/

La Dunăre, în avanposturile Războiului de Independenţă (1877-1878), infanteriştii suportă cu stoicism bombardamentele artileriei otomane asupra poziţiilor române şi a localităţilor dunărene. La rândul lor, execută foc spre poziţiile inamice sau îndeplinesc misiuni de recunoaştere. Într-un raport către generalul George Manu, comandantul Diviziei 4, menţiona: „Două recunoaşteri făcute de căpitanii Romano şi Pruncu (...) în zilele de 7 şi 8 iunie 1877 în insulele Măgura din faţa satului Daşova, unde au dovedit mult curaj şi devotament, având a susţine mai mult timp focuri contra turcilor ce trăgeau cu forţe superioare lor”.

Dispuse în şanţuri şi în acoperirile de pe malurile Dunării, regimentele româneşti sprijină transportul materialului de luptă peste fluviu şi atacul trupelor ruse pentru ocuparea Nicopolului.

Regimentul 5 Linie trece primul Dunărea. După o serie de alte încercări ajunge la Plevna.

La 30 august 1877, infanteriştii români ajung în apropierea poziţiei şi încep lupta corp la corp. „Sus copii!” strigă căpitanul Romano şi se înălţa şi el pe trepte, lovind cu sabia. Un soldat otoman trage în el. Când compania sa a intrat în redută, căpitanul nu mai era printre cei vii.

A doua zi, ziarul „Dorobanţul” menţiona: „În atacul din ajun, căpitanul Romano se arătase neobosit şi netemător în faţa focului care ploua din întăriturile turcilor (...) dânsul se pune în capul companiei spre a stimula şi mai mult avântul soldaţilor. Gloria iubitoare de asemenea suflete îl ridică până la dânsa, iar corpul căpitanului Romano Mihail căzu pradă fiecărui vrăjmaş”.

Purtarea căpitanului Romano „din toţi cel mai viteaz” a servit ca sursă de inspiraţie poetului Vasile Alecsandri, care îi cântă, pe infanterişti. Numele său este gravat la Mausoleul eroilor de la Plevna.

*

Mihail Romano s-a născut la 5 decembrie 1842, la Botoşani. Aici a urmat şcoala primară şi cursul secundar, după care se înrolează voluntar în Regimentul 1 Linie. Prin purtarea exemplară şi prin cunoştinţele sale, atrage atenţia superiorilor. Colonelul Solomon, comandantul regimentului, văzând în Romano Mihail „un caracter ferm, un spirit larg şi o inteligenţă deosebită îl făcu ofiţer”. Urcă repede scara ierarhică, iar în 1872 era căpitan în Regimentul 5 Linie.

Sursa: Oficiul National pentru Cultul Eroilor


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.