Educație

Astăzi despre Alexandru Graur

Ziarul de Vrancea
8 iul 2019 629 vizualizări

Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Botoșani - d. 9 iulie 1988, București) a fost un lingvist, savant român de origine evreiască.[2], membru titular al Academiei Române (din 1955)

Graur s-a născut într-o familie de origine evreiască la Botoșani. Mama sa aparținea familiei de cărturari Sanielevici, din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici, precum și matematicianul Simion Sanielevici. Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Graur și-a schimbat deseori domiciliul împreună cu părinții.

Studii

A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, fiind licențiat în filologie clasică și limba română (1922). Între 1924-1929 a studiat la Paris, unde a obținut diploma la École Pratique des Hautes Études. Și-a susținut doctoratul la Sorbona cu o teză de lingvistică indo-europeană. Revenit la București, a îmbrățișat activitatea didactică și, paralel, a publicat studii în diverse periodice.

Carieră

În anii 1941-1944, când, din cauza politicii statale antisemite, elevi și profesori evrei au fost îndepărtați din școlile și universitățile românești, a înființat și a fost directorul Liceului particular evreiesc. În 1946 a fost încadrat în învățământul superior și a activat ca profesor la Universitatea din București până în 1970. Între anii 1954-1956 a fost decan al Facultății de Filologie, iar între 1955-1974 a fost directorul Editurii Academiei.

Activitatea sa științifică însumează o bibliografie bogată cuprinzând studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică „Limba noastră”, iar în „Revista Cultului Mozaic” a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. Este autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan și Ion Coteanu a fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române (DLR). A coordonat volumele de Studii de gramatică (1956-1961) și Probleme de lingvistică generală (1959-1967).

Viața privată

Graur s-a căsătorit în anul 1947 cu Neaga (Nina) Sion (1921-2005), care era fiica cea mai mare a soților Nicolae și Ionica Sion, familie de muncitori români din Brăila[1] Ei au fost părinții comentatorului sportiv Dumitru Graur.Unul din frații Ninei Graur a fost Mihai Bujor Sion, fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și care a murit în decembrie 1975 după un suspect accident aviatic.[4]

Premii și onoruri

    1932 și 1936 Premiul Bibesco al Societății de lingvistică din Paris

    1948 - Membru corespondent al Academiei Române (atunci Academia R.P.R.)

    1954 - Premiul de Stat al statului român (atunci R.P.R)

    1955 - Membru titular al Academiei Române

    1964 - Om de știință emerit

Operă

Volume

    Nom d‘agent et adjectif en roumain, Paris, Champion, 1929

    Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București, Editura Academiei, 1954

    Studii de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1955 (variantă nouă, 1960)

    Fondul principal al limbii române, București, Editura Științifică, 1957

    Introducere în lingvistică, București, Editura Științifică, 1958 (ed. a II-a, 1965; ediția a III-a, 1972)

    Evoluția limbii române. Privire sintetică, București, Editura Științifică, 1963

    Etimologii românești, București, Editura Academiei, 1963

    La romanité du Roumain, București, Editura Academiei, 1965

    The Romance Character of Romanian, București, Editura Academiei, 1965

    Nume de persoane, București, Editura Științifică, 1965

    Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică, 1968

    Scrieri de ieri și de azi, București, Editura Științifică, 1970

    Puțină... aritmetică, București, Editura Științifică, 1971

    Nume de locuri, București, Editura Științifică, 1972

    Lingvistica pe înțelesul tuturor, București, Editura Enciclopedică, 1972

    Gramatica azi, București, Editura Academiei, 1973

    Mic tratat de ortografie, București, Editura Științifică, 1974

    Alte etimologii românești, București, Editura Academiei, 1975

    „Capcanele” limbii române, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976

    Dicționar de cuvinte călătoare, București, Editura Albatros, 1978

    Cuvinte înrudite, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980

    Dicționar al greșelilor de limbă, București, Editura Academiei., 1982

    Puțină gramatică, I-II, București, Editura Academiei, 1987

    Ortografia pentru toți, București, Editura Teora, 1995

Lucrări colective

    Scurtă istorie a lingvisticii, București, Editura Științifică, 1961 (în colaborare cu Lucia Wald; ediția a II-a, 1965; ediția a III-a, 1977)

    Gramatica limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura Academiei, 1963; 1966 (coordonare)

    Istoria limbii române. I. Limba latină, București, Editura Academiei, 1965 (redactor responsabil)

    Tratat de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1972 (în colaborare)

Afilieri

    Membru al Societății de Lingvistică din Paris (1921)

    Membru corespondent (din 1948) și membru titular al Academiei Române (din 1955)

    Președinte al Societății de Studii Clasice (1958-1988)

Premii și distincții

    Premiul Bibesco al Societății de Lingvistică din Paris (1932, 1936)

    Premiul de Stat (1954)

    Om de știință emerit (1964)

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.