Educație

Astăzi despre academicianul vrâncean Gheorghe Balș - inginer și istoric de artă - în calitate de constructor a colaborat cu Anghel Saligny la realizarea podului de la Cernavodă și a portului Constanța

Ziarul de Vrancea
24 apr 2021 899 vizualizări

Gheorghe Balș (n. 24 aprilie 1868, Adjud, Vrancea, România – d. 22 septembrie 1934, București, România) a fost un inginer și istoric de artă român, membru titular al Academiei Române. A lucrat, printre altele, la construcția podului de la Cernavodă și a portului Constanța, iar în colaborare cu arhitectul Nicolae Ghica-Budești la construirea Institutului de seruri și vaccinuri „L. Pasteur” din București.

A publicat studii valoroase de sinteză asupra arhitecturii bizantine, precum și asupra bisericilor și mănăstirilor moldovenești.

Biografie

Gheorghe Balș și-a făcut studiile superioare în Elveția, luându-și bacalaureatul la Lausanne și obținând diploma de inginer la Politehnica din Zürich. Întreprinde călătorii de studii în Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia și Rusia pentru cercetarea influențelor străine în arhitecutra veche românească.

Se afirmă în calitate de constructor, colaborând cu Anghel Saligny la realizarea podului de la Cernavodă. Este autorul unor construcții în portul Constanța și a multor construcții spitalicești.

Se remarcă mai cu seamă ca cercetător al arhitecturii românești, fiind unul dintre cei mai apreciați istorici ai artei vechi românești. În acest domeniu, a scris lucrările:

    Biserica din Filipeștii de Pădure (1908)

    O vizită la câteva biserici din Serbia (1911)

    Histoire de l’art roumain ancien (Paris, 1922, în colaborare)

    Bisericile lui Ștefan cel Mare (1926)

    Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacul al XVI-lea (1928)

    Biserica din Lujen (1930)

    Influences arméniennes et georgiennes sur l’arhitecture roumaine (1931)

    Despre biserica Prislopului (1932)

    Les monuments byzantins de Roumanie (1932)

    Bisericile și mânăstirile din veacurile XVII si XVIII (1933)

    Contributions a la question des eglises superieures superposees dans les domaine byzantin (1934).

A făcut parte din comisia monumentelor istorice (din 1923).

Implicare în viața socială

La 4 iunie 1923 a fost ales membru titular al Academiei Române, între mai 1928 și mai 1931 fiind vicepreședinte al înaltului for. La 9 iunie 1925 a ținut discursul de recepție, vorbind despre începuturile arhitecturii românești din Moldova.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.