Educație

Academicieni ai Vrancei | Episodul 8 | Iulian Silviu Gavăt

Ziarul de Vrancea
5 feb 2019 555 vizualizări

Cu acordul profesorului Costică Neagu, coordonatorul volumului "Dicționarul academicienilor vrânceni", lansat pe 9 iulie 2018 la Muzeul Unirii din Focșani, Ziarul de Vrancea publică în 31 de episoade biografiile academicienilor din județul nostru. Astăzi publicăm episodul 8, despre Iulian Silviu Gavăt (1900-1978), membru corespondent al Academiei Române – 2 iulie 1955.

Viaţa 

Iulian Silviu Gavăt s-a născut la 19 iulie 1900, în Satul Tâmboiești, din fostul județ Râmnicu-Sărat (din anul 1968, Județul Vrancea). Conform actului de naștere, tatăl său, Petrache, în vârstă de 36 de ani, era administrator de pădure și moșie, iar mama sa, Livia, casnică. Familia Gavăt, originară din părțile Brasovului, a trecut în Vechiul Regat stabilindu-se pentru o perioadă de timp la Tâmboiești. La botez, a primit și numele de Silviu, după buna tradiție a românilor ardeleni de a reaminti lumii sorgintea noastră latină. Deși era mandru de rădăcinile sale, în toate lucrările a folosit numai primul său prenume.

Studiile liceale le începe la Iași (1911-1916) și le continuă la Bârlad (1917-1919), în cadrul Liceului „Gheorghe Roșca Codreanu”. La Bârlad, în aceeași perioadă, a activat ca profesor de fizică viitorul academician Ștefan Procopiu. Avem convingerea că întlnirea cu marele fizician l-a influențat în formarea sa inginerească, dobândind cunoștințe solide în domeniul fizicii, necesare aplicațiilor geofizice viitoare.

În anul 1919, se mută la București, unde se înscrie la Facultatea de Științe. Un an mai târziu, are loc reorganizarea învățământului tehnic, înfiintându-se Școala Politehnică cu patru secții: Electromecanică, Mine și Metalurgie, Construcții și o Secție Industrială. Iulian Gavăt se transferă în anul 1920 la noua Școala Politehnică pe care o finalizează în 1924, obținând dilpoma de inginer de mine și metalurgie. Face parte din prima promoție a acestei secții de inginerie geologică, deosebit de importantă pentru economia națională.

În iunie 1924, Iulian Gavăt a început activitatea în cadrul Serviciului de Prospecțiuni al Institutului Geologic din București, la început ca „diurnist”, iar din noiembrie 1925 a devenit „bugetar”. Aici a desfășurat o muncă de pionierat în geofizica românească de prospecțiuni, ocupându-se de zăcămintele de petrol și gaze naturale. Împreună cu Toma Petre Ghițulescu (conducătorul Secției de Geofizică) și David Rotman (șef de serviciu), a făcut parte din echipa de cercetători români care realizau, în anul 1925, primele studii gravimetrice și magnetice.

Între anii 1937 și 1942, a lucrat în industria extractivă a petrolului, ca inginer geolog la Societatea Petroliferă „Unirea”, coordonând lucrări de cartare și de explorare/exploatare între Valea Trotușului și Valea Ialomiței. În anul 1942, se transferă la Societatea „Creditul Minier”, unde a rămas până la fuziunea cu „Petrolifera Muntenia” și integrarea acesteia în Sovrompetrol, după constituirea societății mixte româno-sovietice, în anul 1950. Iulian Gavăt a avut responsabilitatea de a coordona întreaga activitate de explorare și exploatare pentru petrol și gaze pe întreg teritoriul țării.

În anul 1950, a fost solicitat să organizeze învățământul geologic de petrol, pe baze inginerești, și să țină cursul de „Geologia petrolului”, la Institutul de Petrol și Gaze din București, înființat în anul 1948. În aceeași perioadă, Institutul de Geologie și Tehnică Minieră din București l-a invitat să țină cursurile de „Zăcăminte de petrol” și „Interpretarea geologică a datelor geofizice”, pentru studenții secțiilor de Prospecțiuni și, respectiv, Geofizică. La Institutul de Petrol și Gaze (devenit, din 1959, Institutul de Petrol, Gaze și Geologie), Iulian Gavăt fost șeful Catedrei de Zcăminte de petrol, devenită din 1959, Catedra de Combustibili minerali, Geologie inginerească și Hidrogeologie.

În anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, în timpul președinției lui Traian Săvulescu. A fost vicepreședinte al Societății Geologice din România și membru în Consiliile geologice ale Ministerului Petrolului, Institutului de Geofizică aplicată.

Se pensionează la vârsta de 70 de ani, după 46 de ani de activitate ca geofizician, inginer geolog și profesor universitar. Se stinge din viață, în București, la data de 18 iunie 1978.

În data de 15 decembrie 2000, la Facultatea de Geologie din cadrul Universității din București, a fost organizată activitatea comemorativă intitulată „Centenar profesor Iulian Gavăt”. Geofizicienii Valeriu Stănescu, Constantin Pene, Andrei Iustin au evocat viața și activitatea profesorului Iulian Gavăt.

Activitatea științifică

Iulian Gavăt și-a început activitatea științifică în anul 1924, în cadrul Serviciului de Prospecțiuni (în prezent Prospecțiuni SA) al Institutului Geologic din București, unde a inițiat tehnici de geologie aplicată la studiul zăcămintelor de hidrocarburi. Este primul specialist din lume care a constatat efectul cartabil al gazelor naturale în imaginea anomaliilor gravimetrice. Decizia înființării secției de geofizică aplicată, în decembrie 1925, poate fi considerată actul de naștere al geofizicii aplicate românești. Metoda geofizică de cercetare a anomaliilor gravimetrice a fost îmbunătățită folosind balanța de torsiune (1928-1937), gravimetrice statice de tip Thysse și Graf Askania (din 1936) sau Truman și Carter (la Societatea Româno–Americană). A realizat astfel modele teoretice de interpretare și corelații interpretative pentru zona cutelor diapire cu sâmbure de sare, din Muntenia (Florești-Băicoi) și domuri, din bazinul Transilvaniei (Sărmășel).

Iulian Gavăt a condus lucrări de prospecțiuni geologice și geofizice în regiuni de interes pentru hidrocarburi, contribuind la valorificare informațiilor obținute, care s-au concretizat în introducerea în circuitul economic a noi rezerve de petrol și gaze în vestul Munteniei, Oltenia și bazinul Transilvaniei. Ca geofizician, a urmărit permanent raporturile dintre structura profundă și structurile sedimentare de suprafață.

Iulian Gavăt a fost primul om de știință român care a înțeles necesitatea unei colaborări intime între geologie și geofizică, simbioză de mare folos pentru ambele discipline. Geofizicianul trebuie să știe ce anume așteaptă să afle geologul în urma cercetărilor sale, pentru a-și adapta tehnologiile și metodele acestor cerințe, iar geologul trebuie să cunoască posibilitățile și limitările metodelor de prospecțiuni geofizice, pentru a ține seama de ele la interpretarea geologică a rezultatelor. Pornind de la aceste principii, Iulian Gavăt a creat în România o adevărată școală de interpretare geologică a măsurătorilor geofizice, având ca discipoli pe Scarlat Stoenescu, Ștefan Airinei, Radu Botezatu.

În anul 1956, coordonează primul atlas de hărți geofizice pentru Muntenia și Oltenia, la scara 1:100.000 și 1:500.000, reprezentând rezultatele cercetărilor gravimetrice, magnetometrice și seismice, hărți ce au constituit baza orientării lucrărilor de exploatare pentru hidrocarburi. Erau sintetizate astfel cercetările geologice din Meoțianul de la Șuța Seacă, Cobia, Glâmbocel, Leordeni, din Helvețianul de la Bogați, Dragomirești, Țicleni sau Bustuchin, din Sarmațianul de la Cobia, Bălteni și Țicleni. Depresiunea Getică și-a demonstrat adevăratul potențial petrolifer sub coordonarea geologică a lui Iulian Gavăt.    

Între anii 1964–1968, în cadrul Întreprinderii de prospecțiuni geologice și geofizice a Ministerului Petrolului, a cercetat structura avanfosei carpatice externe în sectorul dintre Bacău, Buzău și Bârlad.  A fost ales cel mai adânc sector al avanfosei externe deosebit de complex din punct de vedere tectonic. Au fost detectate diverse falii, variind între 5 și 10 km adâncime, și a identificat faliile de adâncime: prelungirea liniei Ovidiu–Capidava, prelungirea liniei Peceneaga, faliile care delimitează Depresiunea Bârladului.

În aceeași perioadă, prin metode geofizice, cercetează existența pragurilor, horsturilor și cordilierelor în structura profundă a Carpaților dintre văile Oituzului și Trotușului. Aceste elemente structurale esențiale pentru înțelegerea evoluției geologice a regiunii de Curbură  au fost evidențiate de o serie de anomalii gravimetrice.  Astfel, Iulian Gavăt și colaboratorii săi aduc o contribuție importantă la cunoașterea structurii profunde a Carpaților de la Curbură, cu numeroase implicații tectonice și stratigrafice. Echipa de geofizicieni a urmărit și perspectivele de acumulare a substanțelor minerale utile.

Activitatea didactică. Între anii 1950 și 1970 a desfășurat o bogată activitate didactică, în calitate de profesor titular la disciplina „Geologia petrolului”, fiind și șef al Catedrei de geologia zăcămintelor de combustibili minerali, geologie inginerească și hidrologie din cadrul Institutului de Petrol, Gaze și Geologie din București, înființat în anul 1948. Este perioada în care publică cele două lucrări fundamentale de sinteză „Geologia petrolului și a gazelor naturale” (1964) și „Interpretarea geologică a prospecțiunilor geofizice”(1973). Practic, în aceste lucrări este sintetizată întreaga sa activitate geologică din toate sectoarele în care a activat: cartarea geologică de suprafață, proiectare, controlul și conducerea forajului de cercetare geologică la mică și la mare adâncime, proiectarea forajului de exploatare, controlul geologic al exploatării zăcămintelor.

În lucrarea „Geologia petrolului și a gazelor naturale” autorul analizează geneza petrolului, clasificarea și caracterizarea acumulărilor de petrol și gaze din scoarța terestră cu privire la principalele tipuri de zăcăminte. De asemenea realizează o caracterizare generală a principalelor regiuni cu hidrocarburi din România și din străinătate. Atunci când analizează caracterele generale ale zăcămintelor de hidrocarburi punctează cele mai importante teorii privind geneza acestora. Pentru acumulările mari de petrol din România, cantonate în formațiunile daciene, meoțiene și sarmațiene, Iulian Gavăt susține că acestea au migrat din zăcămintele distruse ale formațiunilor mai vechi sau din roci mame paleogene și miocene, fie prin diapirismul sării, fie pe falii disjunctive longitudinale și, mai ales, transversale, gazele singure putând migra și prin difuziune capilară prin roci mai greu permeabile. În studierea zăcămintelor de petrol I. Gavăt continuă cercetările începute de L. Mrazec, G. Murgoci, W. Teisseyre, S. Athanasiu, I. Popescu Voitești, G. Botez, G. Macovei, având meritul de a introduce metode de prospecțiune geofizică (începând cu anul 1927). Marii săi înaintași au tratat geologia petrolului de pe pozițiile științelor naturale, într-o perioadă în care științele exacte nu fuseseră asimilate de către geologi, pentru explicarea riguroasă a proceselor legate de formarea petrolului, mecanismele constituirii capcanelor, curgerea fluidelor multifazate prin porii stratelor, acumularea în condiții hidrostatice și hidrodinamice, evaluări de producție sau de rezerve.

Geologia petrolului și a gazelor naturale” este prima lucrare de sinteză pe această temă publicată în România, țară cu veche tradiție în exploatarea acestei resurse. Iulian Gavăt poate fi considerat primul profesor care a introdus ingineria în învățământul universitar geologic, pentru petrol, în România. În acest scop, a elaborat un plan de învățământ adecvat prin introducerea unor discipline specifice: geologia petrolului, hidraulică subterană, investigarea geofizică a găurilor de sondă, prospecțiuni geologice, geochimice și geofizice, forajul sondelor, extracție, proiectarea exploatării.

Experiența acumulată în aproximativ jumătate de secol de prospecțiuni geofizice se regăsește în  lucrarea „Interpretarea geologică a prospecțiunilor geofizice” în care sunt tratate problemele de legătură între geologie și geofizică cu aplicații la cercetarea structurii scoarței terestre prin metode geofizice de prospecțiune, precum și la conturarea potențialului ei economic. Iulian Gavăt și colaboratorii săi, Radu Botezatu și Marius Visarion, ambii deveniți membrii ai Academiei Române, vin cu o serie de rezolvări pentru situațiile problemă privind legătura dintre anomaliile geofizice (anomalii gravimetrice, magnetice, electrice, etc.) și elementele geologice care le produc. Prospecțiunea geofizică studiază structura geologică a scoarței terestre în scopuri economice, până la adâncimi la care se pot găsi concentrații de substanțe minerale utile exploatabile sau chiar la adâncimi foarte mari în scoarță, pentru a lămuri probleme de geotectonică regională. Iulian Gavăt și colaboratorii săi au meritul de a interpreta din punct de vedere geologic anomaliile geofizice locale, aflate în diferite tipuri de structuri și accidente tectonice, în toate situațiile care se întâlnesc în practică studiind terenurile sedimentare, eruptive și metamorfice.

În activitatea didactică, profesorul Iulian Gavăt acorda o atenție deosebită practicii de vară  a studenților, organizată pe o perioadă de cel puțin patru săptămâni, în unități de producție sau în tabere special amenajate. În anii terminali, studenții realizau proiectul de diplomă care consta într-o problemă geologică complexă, concretă și reală, existentă într-un bazin petrolifer al țării. Iulian Gavăt a stabilit patru tipuri de proiecte: cel pentru care, după încheierea etapei de prospecțiuni, structura trebuia explorată pentru descoperirea eventualelor zăcămint; cel pentru care zăcământul fusese descoperit și trebuia explorat, în extindere; cel pentru care zăcământul se afla în faza de exploatare primară și se punea problema îmbunătățirii parametrilor de producție ai sondelor; cel care era în situația înlocuirii exploatării primare cu exploatarea secundară. Astfel, au fost formați geologi de petrol cu profil de inginer, capabili să abordeze orice problemă din domeniul prospecțiunii, explorării și exploatării zăcămintelor de petrol și gaze.

În calitate de conducător de doctorat, a îndrumat doctoranzi în specialitățile Geologia petrolului și Prospecțiunea geofizică pentru hidrocarburi. Profesorul a dovedit, și în acest domeniu, competența și exigența care l-au caracterizat în întrega activitate universitară. Din cei 30 de doctoranzi care au lucrat sub conducerea sa, au obținut titlul de doctor numai 12 (7 români și 5 străini). În perioada 1965-1967, a organizat cursuri de specializare postuniversitară, subvenționate de UNESCO, la care au participat tineri diplomați universitari din Japonia, Franța, Italia, Venezuela, Egipt.

Iulian Gavăt rămâne în știința românescă ctitorul școlii de geofizică aplicată, în domeniul petrolului și gazelor naturale iar în plan didactic este fondatorul școlii românești de inginerie geologică petrolieră. Prin întreaga sa activitate științifică și didactică se înscrie în galeria marilor geologi și geofizicieni români care au asigurat independența energetică a țării.

Cronologie:

1900, iulie 19. Se naşte la Tâmboiești, în fostul Judeţ Râmnicu-Sărat.

1911-1916. Studii liceale, la Iași;

1917-1919. Studii liceale, la Bârlad, în cadrul Liceului „Gheorghe Roșca Codreanu”;

1919. Se înscrie la Facultatea de Științe din București.

1924. Face parte din prima promoție a nou înființatei Școli Politehnice, secția Mine și Metalurgie.

1924, iunie. Începe activitatea în cadrul Serviciului de Pros-pecțiuni al Institutului Geologic din București, realizând primele studii gravimetrice și magnetice.

1928-1937. Folosește balanța de torsiune în cercetarea anomaliilor gravimetrice.

1937-1952. Lucrează în industria extractivă a petrolului, ca inginer geolog.

1950-1970. Este profesor titular la disciplina „Geologia Petrolului”, șef al Catedrei de Com-bustibili minerali, Geologie inginerească și Hidrogeologie din cadrul Institutului de Petrol, Gaze și Geologie din București.

1955, iulie 2. Devine membru corespondent al Academiei Române.

1978, iunie 18.  Se stinge din viață în București.

Lucrări despre Iulian Gavăt: 2010, Stănescu Valeriu, Ionescu Nelu – Iulian Gavăt (1900-1978), Monitorul de petrol și gaze, nr. 7 (101), București, iulie 2010, pp. 26-32.

Bibliografie selectivă:

Gavăt I. (1928), Studii asupra petrolului din România. Despre pierderile de țiței și gaze în exploatările de petrol din România, Institutul geologic al României. Studii tehnice și economice, Vol. XII, București, 65 p.

Gavăt I., Ghițulescu T.P. (1929), Cercetări gravimetrice efectuate în Regiunea Călinești-Florești (Jud. Prahova) în anul 1929, Dări de seamă ale ședințelor Institutului Geologic, Vol. XVII, București, p. 1-17

Ghițulescu T.P., Gavăt I. (1931 a), Studii asupra zăcămintelor metalifere. Privire generală asupra situației zăcămintelor de fier, crom, mangan și pirită din România, Institutul Geologic al României, Studii tehnice și economice, Vol. XV, București, 29 p.

Gavăt I. (1931 b), Studiul interpretării rezultatelor geo-gravimetrice din regiunea Filipești, Măgureni, Novăcești, Băicoi, Dări de seamă ale ședințelor Institutului Geologic, Vol. XVIII, București, p. 196-224

Gavăt I. (1933), Communication préliminaire sur les recherches gravimétriques entreprises dans la région de Târgoviște, Comptes rendus des séances de l'Institut Géologique de Roumanie, Tom XXI, București, p. 17-24

Gavăt I. (1934), Sur les anomalies de gravitation constatées a Florești (Prahova) et dans les environs, Ann. Inst. Geol. Roum., XVI, p. 683-706

Gavăt I. (1935),  Prospection gravimétrique dans la région de Moreni – Haimanale – Filipeștii de Târg – Dițești, C.R. Inst. Geol. Roum., XX, p. 38-48

Gavăt I. (1937), Prospection gravimétrique dans la région de Târgoviște, C.R. Inst. Geol. Roum., XXI, p. 17-24

Gavăt I. (1938), Sur les anomalies du gradient horizontal de „g„ aux confins des Subcarpates et de la Plaine Roumaine au point de vue de les prospection du pétrole, Moniteur du pétrole roumain, nr. 5, București, p. 347-359

Gavăt I. (1957),  Notă asupra lucrării Efectului gravimetric al limitei externe a Flișului în Moldova de Nord, Bul. Șt. Acad. R.P.R., Secția geol., geogr., II, 2, p. 377-379

Gavăt I., Airinei Șt., Botezatu R., Socolescu M., Stoenescu Sc., Vencov. I. (1963),  Strctura geologică profundă a teritoriului R.P.R. după datele actuale geofizice (gravimetrice și magnetice), Studii și cercetări de geofizică, I, 1, p.7-34

Gavăt I. (1964 a), Interpretarea geologică a datelor prospecțiunilor geofizice, I.P.G.G., București

Gavăt I. (1964 b), Geologia petrolului și a gazelor naturale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 304 p.

Gavăt I., Airinei Șt., Botezatu R., Socolescu M., Stoenescu Sc., Vencov. I. (1965 a), Contribution de la gravimétrie et de la magnétométrie a l étude de la structure profonde du territoire de la République Populaire Roumaine, Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie. Série de géologie, tom 9, nr. 1, București, pp. 81-109

Gavăt I., Constantinescu P., Solomon A., Teodorescu V., Toader C. (1965 b), Tectonique de la dépression sarmato-pliocéne entre Buzău – Mărășești – Siret. Carpathian–Balcan Geological Association, VII Congres, Sofia, Studii și cercetări de geologie, geofizică, geografie. Seria geofizică, tom 3, nr. 2, București

Gavăt I., Cornea I., Alexandru G., Gașpar R., Tomescu L. (1966), Structura fundamentului moezic între Dunăre, Ialomița, Buzău și Siret, Studii și cercetări de geologie, geofizică, geografie. Seria geofizică, tom 4, nr. 2, București, pp. 253-261

Gavăt I., Cornea I., Gheorghe A., Gașpar R., Tomescu L. (1967), La structure du soubassement moesien entre le Danube et les rivieres de Ialomița, Buzău et Siret, Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie, tom 11, nr. 1, București, pp. 23 - 32

Gavăt I., Tomescu L., Dumitrescu V., Brașoveanu Al., Sipoș V., Ursu C. (1969 a), Structura avanfosei carpatice externe pe cursul inferior al Siretului la sud de Bacău, Studii și cercetări de geologie, geofizică, geografie. Seria geofizică, tom 7, nr. 1, București, pp. 55-72 și în limba franceză în Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie. Série de géophysique, tom 13, nr. 1, București, pp. 67-85

Gavăt I., Ciupagea D., Airinei Șt., (1969 c), Rapports entre la structure profonde et la structure des complex sédimentaires de la Dépression de Transylvanie, Acta Geologica Academiae Scientiarum Hungaricae, vol. 13, Budapesta, pp. 183-190

Gavăt I., Ciupagea D., Airinei Șt. (1970), Rapports entre la structureprofonde et la structure des complexes sédimentaires de la dépression de Transylvanie, Revue roumaine de géologie, géophysique et géographie. Série de géologie, tom 14, nr. 2, București, 7 p.

Gavăt I., Airinei Șt., Barbu C., Tomescu L. (1971), Praguri, horsturi și cordiliere în structura profundă a Carpaților dintre Văile Oituzului și Trotușului, Buletinul Societății de Științe Geologice din R.S. România, vol. XIII, București, 50 p.

Gavăt I., Botezatu R., Visarion M. (1973), Interpretarea geologică a prospecțiunilor geofizice, Editura Academiei R.S.R., București, 573 p.

Botezatu R., Constantinescu L., Gavăt I. (1977), Geophysical information concerning The Carpathian Fold Belt in Romania, Revue roumaine de géophysique, tom 21, nr. 2, București.

Prezentare realizată de Prof. dr. Răzvan SĂCRIERU, Liceul de Artă „Gheorghe Tattarescu”, Focșani

Răzvan Săcrieru - prof. dr. la Liceul de Artă „Gheorghe Tatta-rescu” și la Colegiul Național „Unirea” din Focșani.

Este absolvent al Facultății de Geografie din cadrul Universității din București, specializarea Știința Mediului (2000).

S-a specializat în geomorfologie, urmând masterul „Geomor-fologie dinamică și protecția mediului terestru” (2005). Elaborează teza de doctorat cu titlul „Bazinul morfohidrografic Milcov. Studiu geomorfologic” (Universitatea din București, 2008)

Domeniile de cercetare ale profesorului Răzvan Săcrieru sunt dintre cele mai diverse: geomorfologie fluvială, geoarheologie, geo-grafie istorică, morfometrie, geomorfologie structurală.

Răzvan Săcrieru activează ca profesor de geografie în învățământul preuniversitar vrâncean, începând din anul 2000. A ocupat și funcția de director al Li-ceului de Artă „Gheorghe Tattarescu” (2011-2012). Preocupările în domeniul cercetării științi-fice geografice se regăsesc în pregătirea elevilor participanți la concursurile de comunicări științifice, organizarea de aplicații de teren pentru elevi și profesori, organizarea de simpozioane-concurs pentru elevii de liceu.

În calitatea de membru al Asociației Geomorfologilor din România, a susținut multe co-municări științifice, în cadrul unor simpozioane naționale (Orșova, București, Arcalia, Suceava, Sf. Gheorghe - Deltă, Piatra Neamț) și internaționale (Savona, Italia). Este, de asemenea, mem-bru al Asociației Personalului Didactic „Simion Mehedinți” contribuind la cinstirea memoriei savantului vrâncean și la promovarea operei sale. Desfășoară diverse activități în cadrul Societății de Geografie din România - Filiala Vrancea, în calitate de vicepreședinte (din 2017).

Articole publicate în străinătate:

FLORINA GRECU, RAZVAN SĂCRIERU, CRISTINA GHITA, LAVINIA VACARU (2009), Geomorphological Landmarks of the Eastern Romanian Plain Holocene Evolution, Zeitschrift für Geomorphologie, Supplementbände, Volume 53, pp. 99-110;

FLORINA GRECU, LAURA COMĂNESCU, ROBERT DOBRE, GABRIELA TOROIMAC, CRISTINA GHIȚĂ, EMIL CÂRCIUMARU, RAZVAN SĂCRIERU (2009), Morphohydrologic unbalance impact on archeological sites. Romanian Plain case studies, în vol. Ol’ Man River Geo-Archaeological aspects of river and rivers plains, Archaeological Reports Ghent University, pp. 461-478; 

 Articole publicate în țară:

RĂZVAN SĂCRIERU (2016), Orașul Focșani și Vrancea într-o reprezentare cartografică din anul 1665, Cronica Vrancei, XXII, Focșani, pp. 9-18;

RĂZVAN SĂCRIERU (2010), Geoarchaeological and paleogeomorphological aspects on Vrancea Plain, Analele Universitatii Bucuresti, Geografie, anul LIX, pp. 43-59;

FLORINA GRECU, CRISTINA GHIŢĂ, RAZVAN SĂCRIERU (2010), Relation between tectonics and meandering of river channels channels in the Romanian Plain. Preliminary observation, Revista de Geomorfologie, nr. 12, pp. 97-104;

FLORINA GRECU, RĂZVAN SĂCRIERU (2009), Morphostructure and Morphodyna-mical Processes in the Milcov Morphohydrographic Basin, Revista de Geomorfologie, nr. 11, pp. 21-27; 

RĂZVAN SĂCRIERU (2008), Importanta lucrărilor transversale din albii pentru dinamica reliefului in bazinul Milcov. Studiu comparativ bazinele Arva si Valea Rea, Comunicări de Geografie, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, volumul XII, pp. 59-64;

RĂZVAN SĂCRIERU (2008), Vulnerabilitate la eroziune laterală pe cursul inferior al râului Milcov, Lucrări si Rapoarte de Cercetare, vol. II, pp. 65-68;

RĂZVAN SĂCRIERU, LILIAN CÂRNU (2008), Repere geomorfologice si istorice privind brațul focșănean al Milcovului, Milcovia - revista regionala de studii, Focșani, nr. 6-7, pp. 79-86;

RĂZVAN SĂCRIERU (2007), Tipuri de albie pe cursul inferior al râului Milcov, Comunicări de Geografie, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, volumul XI, pp. 99-104;

RĂZVAN SĂCRIERU (2007), Excentricitatea formei bazinelor hidrografice. Studiu de caz bazinele Milcov, Putna – Vrancea), Analele Universității Spiru Haret, Seria Geografie, nr. 10, pp. 55-60. 

Citiți și:Dicționarul academicienilor vrânceni a ieșit de sub tipar.O carte despre adevărații cetățeni de onoare ai Vrancei;

Imagini de la lansarea Dicționarului Academicienilor Vrânceni de astăzi joi 05.07.2018;

ZdV publică într-un serial cu 31 de episoade biografiile academicienilor care au fixat în eternitate numele Vrancei;

Academicieni care au fixat în eternitate numele Vrancei - episodul 2: Dumitru Constantin Olănescu-Ascaniu (1849-1908);

Academicieni care au fixat în eternitate numele Vrancei - episodul 3:Gheorghe Balș (1868-1934);

George Bărănescu, academicianul din Odobești;

Academicieni care au fixat în eternitate numele Vrancei - episodul 4: George Bărănescu (1919-2001);

Academicieni ai Vrancei | Episodul 5 | Aurel Iancu (n. 1928);

Academicieni ai Vrancei | Episodul 6 | Valeriu D. Cotea;

Academicieni ai Vrancei | Episodul 7 | Virgil Gheorghe Cândea

În documentul atașat poate fi citită prezentarea academicianului  vrâncean Iulian Silviu Gavăt , ​ în "Dicționarul academicienilor vrânceni" în format PDF

 
   


Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.