Educație

Cămătărie cu şantaj: Cum să dai 200 de euro cu camătă şi să primeşti 10.000 de lei profit

Patru inculpaţi din dosarul cămătarilor au fost trimişi ieri în judecată u pentru 1.600 euro şi 500 lei daţi cu camătă, Jair, a primit 3.200 euro şi 2.600 lei, evident după ce a recurs la ameninţări u mai mult profit a făcut un alt inculpat, bolnav la pat, care a dat 1.000 de euro cu împrumut şi a cerut 5.300 u şi un taximetrist este acuzat că pentru 200 de euro a “stors” 10.000 de lei de la un disperat, urmărit de alţi creditori

“Dosarul cămătarilor”, în care patru vranceni au fost anchetaţi pentru că dădeau bani cu camătă iar dobanda o cereau cu bătaia, a ajuns ieri pe rolul Tribunalului Vrancea. Cauza a ajuns în atenţia publicului pe 21 iunie, cand s-au făcut mai multe percheziţii la domiciliile suspecţilor, urmate de reţinerea şi apoi arestarea a doi dintre ei, Liviu Lazăr, zis Jair, şi Constantin Răduţă, zis Costel. Ultimul dintre ei se află şi în prezent în arest şi a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de cămătărie, asociată cu fapte de şantaj. În sarcina lui Răduţă, închetatorii au reţinut înşelarea a două părţi vătămate. De aceleaşi infracţiuni sunt acuzaţi şi Liviu Lazăr, despre care procurorii spun că ar fi comis infracţiunea de cămătărie în formă continuată şi şantaj, dar şi cea de evaziune fiscală, iar în sarcina lui Nicuşor Aroşiţei, de 53 de ani din Focşani, şi a lui Nicolae Remus Stancovici, de 40 de ani, tot din Focşani, oamenii legii vorbesc de cate un act material cu privire la aceeaşi parte vătămată. Procurorii au reţinut că, în perioada aprilie- decembrie 2012, Jair, cu intenţie, a dat sumele de 1.600 euro şi 500 lei sub formă de împrumut la doi cetăţeni. Pentru recuperarea sumelor împrumutate, după cum se arată în rechizitoriu, Liviu Lazăr a mers la locuinţele împrumutaţilor sau la locul de muncă şi prin presiuni şi ameninţări i-ar fi constrans să înapoieze sume mai mari, respectiv 3.200 euro şi 2.600 lei. Procurorii mai spun că, în perioada 2010- 2011, Jair ar fi comis şi infracţiunea de evaziune fiscală, avand venituri nedeclarate organelor fiscale, modalitate prin care s-a creat un prejudiciu de 6.552 lei. Se pare că activitatea ilegală a fost generată de casa sa de amanet din Focşani. Lazăr nu a recunoscut faptele de care este acuzat. Despre Răduţă, procurorii spun că, în perioada august 2011- iunie 2013, a împrumutat părţile vătămate cu suma totală de 23.810 lei iar pană la data reţinerii şi ulterior, a arestării, a recuperat, prin şantaj şi ameninţarea cu moartea sau diferite constrangeri fizice şi psihice, suma de 68.890 lei. Acesta aproape că şi-a triplat suma de bani în urma activităţii de cămătărie. 

Un pensionar şi un taximetrist dădeau bani cu camătă

Despre Nicuşor Aroşiţei, procurorii spun că a împrumutat o parte vătămată cu suma de 1.000 euro, în luna decembrie 2012, iar ulterior, prin ameninţare şi şantaj a obţinut suma de 5.300 de euro. Aroşiţei este pensionar pe caz de boală şi nu a putut fi arestat tocmai din pricina problemelor medicale. Stancovici l-a împrumutat pe acelaşi vrancean care ar fi luat bani şi de la Jair, Răduţă şi Aroşiţei, cu suma de 200 euro, în luna noiembrie 2010. Pentru o singură lună, bărbatul care lucrează ca taximetrist i-a solicitat celui împrumutat să returneze suma de 10.000 lei, obligandu-l să dea aceste sume prin aceeaşi modalitate a şantajului şi a ameninţărilor cu violenţe. Procurorii au mai spus că, pentru a-i intimida pe cei datori, cămătarii îşi urmăreau victimele, mergand acasă la aceştia, la locul de muncă sau la rude ori le dădeau telefoane şi sms-uri de ameninţare. Cei împrumutaţi aveau alte datorii de achitat pentru împrumuturi mai vechi. S-a vorbit chiar că cel puţin una dintre victime era dependentă de jocuri de noroc. Pentru recuperarea sumelor obţinute cu titlul de foloase injuste, anchetatorii au dispus sechestre asigurătorii pe bunurile imobile ale inculpaţilor, respectiv locuinţe, mai puţin în cazul în cazul lui Stancovici, căruia i-a fost pus sub sechestru autoturismul. Conform Parchetului, nu au fost dispuse disjungeri, scoateri sau încetări ale urmăririi penale faţă de alte persoane, întreaga cauză penală fiind soluţionată prin rechizitoriul ajuns ieri pe rolul Tribunalului Vrancea. Asta în condiţiile în care, la începutul anchetei, se făcea vorbire de implicarea în fenomenul infracţional a unor “funcţionari publici” dar şi a cel puţin unui notar public. Anchetatorii au precizat însă că dosarul soluţionat cu rechizitoriu reuneşte şi materialul penal din mai multe dosare mai vechi, soluţionate la momentul respectiv cu neînceperea sau cu scoaterea de sub urmărirea penală. (Gabriel SAVA)

---