Odobeştenii s-au întâlnit cu trecutul recent
Zilele Culturii Odobeştene au început cu lansarea primei istorii a comunităţii evreieşti din localitate: „Evreii din Odobeşti. File de istorie” (Ed. Terra, Focşani, 2013), o lucrare prin care autorul a încercat să reconstituie cele trei secole de existenţă a comunităţii evreieşti în târgul care a dat numele Podgoriei Odobeştilor. Documentată în arhivele din Iaşi, Bucureşti şi Focşani, „Evreii din Odobeşti. File de istorie” este şi prima analiză a importanţei comunităţii evreieşti în dezvoltarea localităţii şi rolul evreimii odobeştene în lupta acestei etnii pentru emancipare naţională. Nu în ultimul rând cercetătorul Bogdan Constantin Dogaru a identificat documentele care dovedesc suferinţele acestei comunităţii în perioada dictaturilor regale şi antonesciene. Lansarea cărţii a avut loc într-un moment simbolic, de Ziua Holocaustului, la eveniment participând evrei din Odobeşti şi Focşani, stabiliţi în Israel, reveniţi la Odobeşti special pentru acest moment de comemorare. Din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România au participat Neta Nathan şi prof. Dan Druţă, acesta din urmă fiind şi editor al publicaţiei „Realitatea evreiască”. Realizat în parteneriat cu Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu” şi Liceul Tehnologic din Odobeşti, cu sprijinul Comunităţii Evreilor din Focşani şi a Primăriei Odobeşti, evenimentul a fost şi un gest simbolic faţă de comunitatea care a contribuit la dezvoltarea economică, socială şi culturală a oraşului. Despre geneza lucrării au vorbit scriitorul Gheorghe Andrei Neagu - care a promovat prin revista „Oglinda literară” o parte din cercetările tânărului B. C. Dogaru - şi Mircea Rond, preşedintele Comunităţii Evreilor din Focşani, Odobeşti şi Râmnicu Sărat, care a pus la dispoziţia cercetătorului arhivele comunităţii pentru ca generaţia de azi să cunoască istoria celor de ieri.
Sinagoga stă să cadă
Marea problemă a comunităţii evreilor din Odobeşti o reprezintă starea dezastruoasă în care se găseşte Sinagoga, simbolul comunităţii, situată pe fosta stradă Carol. Construită la începutul secolului trecut, fără să aibă o structură de rezistenţă din fier beton, imobilul a fost zdruncinat de puternicele seisme din 1940 şi 1977 şi riscă să se prăbuşească. Numai o utilizare realistă a patrimoniului comunităţii din oraşul Odobeşti ar putea salva de la distrugere Sinagoga. Trebuie precizat că proprietara tuturor bunurilor evreieşti din Odobeşti, respectiv Sinagoga, Scoala Evreiască, Baia rituală din strada Ştefan cel Mare şi cele două cimitire, cu terenurile aferente, este Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. Oricât s-ar strădui cei care administrează pe plan local bunurile evreieşti, fără o schimbare radicală a politicii Federaţiei Evreilor din România, Sinagoga se va prăbuşi în cel mai scurt timp, că vrem sau că nu vrem. Şalom aleihem! (Valentin MUSCĂ)
